Reuniunea G20 de la Atlanta a fost marcată de confruntări directe între reprezentanții comunității europene și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a acuzat oficialul rus că a prezentat o serie de narațiuni false și minciuni cu privire la desfășurarea războiului din Ucraina. Această intervenție a avut loc în cadrul discuțiilor despre criza geopolitică majoră, moment în care europenii au încercat să abordeze direct subiectul conflictului.
Ministrul britanic de Externe, Ed Miliband, a adoptat o poziție similară de duritate, adresându-i lui Serghei Lavrov un mesaj direct în timpul ședinței plenare. Miliband i-a transmis ministrului rus că acesta ar trebui să aibă curajul să îi transmită lui Vladimir Putin faptul că Rusia nu va câștiga acest război. În plus, oficialul britanic l-a confruntat pe Lavrov și în legătură cu un atac asupra unei căi ferate din Dnipro, care a provocat decesul a 15 persoane.
Pe lângă acuțiile privind dezinformarea, oficialii europeni au încercat să exercite presiuni asupra Moscovei pentru a obține o încetare a focului în zona Mării Negre. Conform unei surse diplomatice pentru AFP, această inițiativă a fost respinsă imediat de către Serghei Lavrov. Atmosfera tensionată a fost confirmată și de faptul că mai mulți oficiali prezenți la eveniment au refuzat să participe la fotografia de grup alături de ministrul rus, fapt ce a dus la anularea sesiunii foto de către organizatorii americani.
Serghei Lavrov a reacționat criticând ceea ce a numit un „boicot arogant” din partea Europei, menționând în același timp că salută disponibilitatea Statelor Unite de a menține un dialog cu Moscova. Ministrul rus a considerat abordarea Washingtonului ca fiind o „lecție bună pentru colegii noștri europeni”. În marja evenimentului de la Atlanta, secretarul de stat american Marco Rubio s-a întâlnit cu Serghei Lavrov, într-un context marcat de importanța alegerilor intermediare din Statele Unite.
În paralel cu tensiunile diplomatice, Washingtonul a anunțat un pachet de asistență militară pentru Ucraina, ce include 500 de rachete interceptoare Patriot PAC-3, în valoare de 2,1 miliarde de dolari. Președintele Volodimir Zelenski a salutat decizia, dar a avertizat că livrările ar putea începe abia peste câțiva ani. Acesta a solicitat partenerilor americani să găsească soluții pentru a asigura protecția în momentele de pericol real, în ciuda utilității pe termen lung a acestui pachet de apărare.
Reuniunile G20 de această dată au avut loc într-un moment de maximă importanță politică pentru Statele Unite, fiind precedate de doar câteva zile de alegerile intermediare. Aceste scrutinuri sunt considerate cruciale deoarece vor stabili echilibrul de putere în Congres pentru ultimii doi ani din mandatul președintelui Donald Trump, influențând direct direcția politicii externe a Washingtonului.