Ministrul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, a anunțat vineri că statul român va demara procedurile necesare pentru a readuce Casa Iorga din Saranda, Albania, în proprietatea sa. Decizia urmează unei întâlniri desfășurate la București între șeful MAE și omologul său albanez, Ferit Hoxha. Obiectivul principal al acestor discuții a fost soluționarea situației juridice a imobilului, care reprezintă un simbol al relațiilor bilaterale dintre cele două țări.
Istoricul proprietății este unul de lungă durată, începând cu anul 1932, când Regele Albaniei, Ahmed Zogu, i-a dăruit terenul pe care a fost construită Casa Iorga lui Nicolae Iorga. Ulterior, Nicolae Iorga a ales să împroprietizeze statul român cu acest teren situat pe malul Mării Ionice, sub formă de donație. Pe acest teren a fost ridicat Institutul Român din Albania, însă în anul 1992, clădirea a fost vândută către un proprietar privat.
Deși există o hotărâre judecătorească emisă în Albania care stabilește că statul român este proprietarul de drept al imobilului, retrocedarea efectivă nu a avut loc nici după 20 de ani. Dan Neculăescu a subliniat că ambele părți împărtășesc obiectivul de a readuce Casa Iorga în posesia statului român. Ministrul a declarat că discuțiile cu Ferit Hoxha au fost excelente și că au fost deja stabiliți pașii următori pentru atingerea acestui scop.
Situația imobilului a fost menționată și în perioada anterioară, când fostul ministru de Externe, Oana Țoiu, a promis public în luna mai că statul român va reintra în posesia proprietății din Saranda. Totuși, până la momentul în care aceasta a părăsit Guvernul, promisiunea nu a putut fi îndeplinită. Noua etapă de negocieri, condusă de Dan Neculăescu, urmărește finalizarea procesului de recuperare a activului de stat.
Procesul de recuperare a proprietăților de stat aflate în străinătate implică adesea o coordonare complexă între ministerele de externe și autoritățile judiciare locale. În cazul Casei Iorga, deși dreptul de proprietate este recunoscut prin hotărâre judecătorească, implementarea deciziei necesită finalizarea tuturor procedurilor administrative și juridice în Albania. Această acțiune este considerată esențială pentru consolidarea simbolurilor diplomatice dintre România și Albania.
Recuperarea activelor diplomatice și a imobilelor istorice reprezintă o componentă a politicii externe de protejare a intereselor și patrimoniului statului român în afara frontierelor naționale. Aceste procese de retrocedare necesită adesea o implicare directă la nivel de ministere pentru a depăși blocajele administrative care pot apărea în urma vânzărilor efectuate în perioade de tranziție sau după schimbări de regimuri juridice.