Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European, a declarat vineri la București că Politica de coeziune rămâne un instrument relevant pentru statele membre. În cadrul unei dezbateri organizate pentru a discuta direcțiile viitoare ale investițiilor europene, acesta a subliniat importanța acestui mecanism în contextul noilor provocări legate de securitate, apărare și competitivitate. Evenimentul a reunit europarlamentari, reprezentanți ai autorităților locale și regionale, precum și primari pentru a analiza viitorul finanțării comunitare.
Evoluția bugetară propusă de Parlamentul European vizează o creștere a fondurilor totale față de proiectul inițial al Comisiei Europene. Siegfried Mureșan a explicat faptul că, în calitate de negociator-șef, a reușit să impună o poziție de 2.200 de miliarde de euro, peste cele 2.000 de miliarde propuse inițial. Pentru România, această ajustare presupune o creștere a alocărilor de la 60 de miliarde la 66 de miliarde de euro, sume care vor contribui direct la îmbunătățirea competitivității economice a țării.
Noile priorități ale Uniunii Europene vor pune un accent sporit pe siguranța cetățenilor prin investiții strategice. Discuțiile de la București au vizat finanțarea unor proiecte cu dublă întrebuințare, acoperind atât domeniul civil, cât și pe cel militar, inclusiv mobilitatea militară. Siegfried Mureșan a precizat că o parte mai mare din fondurile de coeziune va fi direcționată către proiecte care să asigure securitatea, facilitând astfel și atragerea investițiilor private prin îmbunătățirea infrastructurii.
Parlamentul European solicită o abordare diferită de cea a Comisiei Europene în ceea ce privește alocarea resurselor. În timp ce Comisia a propus ca o parte semnificativă din fonduri să rămână nealocate, Parlamentul European cere repartizarea integrală a sumelor pentru a asigura predictibilitatea beneficiarilor. Această poziție presupune o creștere de 35% pentru fondurile dedicate politicii de coeziune și de 47% pentru sectorul fermier, asigurând astfel un cadru de investiții mai stabil.
Procesul de negociere urmează să urmeze etape specifice pentru a asigura începerea absorbției fondurilor la 1 ianuarie 2028. Parlamentul European a stabilit mandatul de negociere încă din aprilie, iar până la finalul acestui an se așteaptă ca șefii de stat și de guvern din Consiliul European să stabilească, de asemenea, un mandat. Negocierile finale între Parlament și Consiliu sunt programate pentru începutul anului viitor, cu scopul de a pregăti sistemul pentru utilizarea banilor.
Implicarea directă a primarilor și a autorităților locale și regionale este considerată esențială pentru accelerarea ritmului de absorbție a banilor europeni. Siegfried Mureșan a menționat că o participare mai puternică a acestor entități facilitează procesul de utilizare a resurselor. Această strategie de gestionare a fondurilor vizează evitarea investițiilor inutile și asigurarea că bugetul Uniunii Europene, care reprezintă puțin peste 1% din PIB-ul statelor membre, este utilizat eficient pentru a genera noi investiții.