Sari la conținut
Alianța Strategică Alianța Strategică

Diplomație

Serghei Lavrov răspunde despre statutul bazei militare de la Deveselu în contextul securității regionale

Ministrul rus de Externe a evitat să confirme dacă instalația americană de apărare antirachetă din România rămâne o țintă strategică.

· 3 min citire · Redacția Alianța Strategică

Serghei Lavrov răspunde despre statutul bazei militare de la Deveselu în contextul securității regionale
Foto: Gândul

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a oferit un răspuns ambiguu în urma unei întrebări referitoare la baza militară de la Deveselu. Întrebarea a vizat posibilitatea ca această facilitate să fie considerată în continuare o țintă de către Rusia, din cauza sistemului american de apărare antirachetă amplasat pe teritoriul românesc. Evenimentul a avut loc în cadrul unei conferințe de presă organizate după săptămâna de nivel înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

Intervenția a fost declanșată de un jurnalist al unei publicații românești, care i-a amintit ministrului de declarațiile anterioare ale președintelui rus Vladimir Putin. Acesta din urmă susținea, în urmă cu aproximativ un deceniu, că baza de la Deveselu se înscrie în categoria obiectivelor strategice ale Rusiei din cauza armamentului american instalat acolo. Jurnalistul l-a întrebat direct pe Serghei Lavrov dacă Rusia „mai țintește România”, primind ca răspuns o mențiune despre caracterul secret al acestor informații.

„Ei bine, este un secret”, a declarat Serghei Lavrov, în timp ce râdea, evitând o confirmare sau o negare explicită a poziției oficiale a Moscovei. Această reacție vine în contextul unor afirmații istorice făcute de Vladimir Putin, care a declarat că Rusia va fi obligată să ia măsuri pentru a contracara ceea ce considera o amenințare. Această amenințare era legată de amplasarea elementelor sistemului american de apărare antirachetă pe teritoriul României.

Contextul disputei datează de luna mai 2016, momentul în care sistemul american Aegis Ashore a devenit operațional la Deveselu. La acea vreme, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat oficial funcționarea instalației situate în județul Olt, la aproximativ 180 de kilometri sud de București. Vladimir Putin susținea atunci că, deși rachetele instalate aveau o rază de acțiune de 500 de kilometri, capacitatea acestora urma să crească până la 1.000 de kilometri în perioada următoare.

Ministerul român de Externe a respins constant ideea că sistemul de la Deveselu reprezintă o amenințare pentru Rusia. MAE a subliniat faptul că acordul privind amplasarea sistemului american de apărare antirachetă în România stabilește clar caracterul defensiv al acestei instalații. Autoritățile române au precizat în repetate rânduri că acest armament nu este îndreptat împotriva Federației Ruse, ci are scopuri de protecție.

Instalarea sistemului Aegis Ashore în România a făcut parte dintr-un plan de apărare antirachetă coordonat de NATO, destinat protejării teritoriului alianței. Această mișcare strategică a generat tensiuni diplomatice constante între Moscova și partenerii occidentali, fiind interpretată de Rusia ca o încercare de a altera echilibrul securității regionale prin amplasarea de tehnologie militară avansată în proximitatea frontierelor rusești.

Surse

Sursa: Gândul

Tot în Diplomație