Procuratura Generală a Rusiei a depus o solicitare oficială către Olanda și alte state membre pentru extrădarea a nouă înalți oficiali ai Curții Penale Internaționale (CPI). Acești oficiali au fost condamnați în contumacie de către justiția rusă în decembrie 2025, conform informațiilor transmise de agenția Kyodo. Printre persoanele vizate de Moscova se numără președinta CPI, japoneza Tomoko Akane, într-un context de tensiuni diplomatice crescute între Rusia și instituțiile internaționale.
Solicitarea rusă vine ca un răspuns la deciziile instanței de la Haga din 2023, când CPI a emis mandate de arestare pentru cetățeni ruși. Printre aceștia se numără președintele Vladimir Putin, care este acuzat de deportarea ilegală a unor copii din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. Guvernul Japoniei a reacționat imediat la această cerere, calificând demersul Moscovei drept „nejustificată și inacceptabilă”. Secretarul adjunct al executivului nipon, Masanao Ozaki, a anunțat că Tokyo va răspunde prin măsuri adecvate și va menține comunicarea cu CPI.
Instanța internațională se află sub presiuni simultane din partea unor aliați ai Rusiei, inclusiv din partea Statelor Unite. Administrația Trump a impus deja sancțiuni împotriva unor membri ai CPI, inclusiv împotriva președintei Tomoko Akane, încă din luna august. Secretarul de stat american Marco Rubio a criticat dur instituția, descriind-o într-un comunicat ca fiind „o instanță supranațională coruptă și politizată fatal”. Rubio a susținut că CPI și-a depășit mandatul încercând să exercite jurisdicție asupra unor cetățeni americani.
Tensiunile dintre CPI și statele care nu au ratificat Statutul de la Roma au fost evidențiate și prin criticile aduse demersurilor instanței împotriva unor cetățeni israelieni. Marco Rubio a criticat încă din decembrie 2025 aceste acțiuni, invocând lipsa consimțământului Israelului, aliat al Washingtonului. Contextul juridic este marcat de mandatul de arestare emis de CPI în noiembrie 2024 pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, acuzat de crime de război. Aceste decizii au intensificat conflictul dintre autoritatea instanței de la Haga și marile puteri.
În cadrul Adunării Generale a ONU din septembrie, premierul japonez Sanae Takaichi a menționat un „schimb de opinii sincer” cu președintele american Donald Trump referitor la activitatea CPI. Această interacțiune subliniază complexitatea pozițiilor internaționale față de rolul instanței de la Haga. În timp ce Rusia solicită extrădarea oficialilor, Japonia și Statele Unite mențin o linie de protecție a funcționalității CPI, în ciuda criticilor privind modul în care această instanță își exercită jurisdicția asupra cetățenilor din state non-membre.
Curtea Penală Internațională funcționează pe baza Statutului de la Roma, un tratat internațional care stabilește cadrul juridic pentru investigarea și judecarea crimelor de război, crimelor împotriva umanității și genocidei. Deși este o instituție centrală în sistemul de justiție penală internațională, autoritatea sa depinde de cooperarea statelor membre și de ratificarea statutului de către comunitatea globală, ceea ce generează adesea conflicte de jurisdicție cu statele care nu au semnat tratatul.