Procuratura Generală a Rusiei a transmis joi către Olanda și alte state o solicitare oficială pentru extrădarea a nouă oficiali ai Curții Penale Internaționale (CPI). Persoanele vizate de acest demers au fost condamnate în lipsă de justiția rusă în decembrie 2025, în urma unor proceduri judiciare inițiate de autoritățile de la Moscova. Printre oficialii vizați de această cerere de extrădarea se numără și președinta instanței de la Haga, Tomoko Akane, fapt care a generat o reacție imediată la nivel internațional.
Guvernul Japoniei a reacționat oficial în urma apariției numelui lui Tomoko Akane pe lista persoanelor pentru care Rusia solicită extrădarea. Autoritățile de la Tokyo au calificat demersul Moscovei drept „nejustificată și inacceptabilă”. Masanao Ozaki, secretar adjunct al executivului nipon, a declarat că Japonia va lua măsuri diplomatice suplimentare în acest caz. De asemenea, guvernul nipon a subliniat că va menține legătura strânsă cu CPI și cu celelalte state membre ale acestei instituții internaționale.
Tensiunile dintre Rusia și reprezentanții CPI au crescut semnificativ după ce instituția a emis, în martie 2023, un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin. Mandatul a fost emis pentru presupusa deportare ilegală a copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei, vizând în același timp și Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului. Aceste acțiuni judiciare internaționale au dus la reacții de tip contumacie din partea autorităților ruse, care au condamnat oficial reprezentanții instanței de la Haga.
Curtea Penală Internațională se confruntă cu presiuni și din partea Statelor Unite, sub administrația președintelui Donald Trump. În august, Washingtonul a anunțat sancțiuni împotriva unor membri ai instanței, inclusiv împotriva lui Akane, susținând că CPI și-a depășit atribuțiile prin anchetarea unor cetățeni ai unor state care nu au acceptat jurisdicția sa. Secretarul de stat american Marco Rubio a criticat, de asemenea, deciziile instanței privind cetățeni israelieni, după ce CPI a emis un mandat de arestare pe numele premierului Benjamin Netanyahu în noiembrie 2024.
CPI, cu sediul la Haga, are rolul de a judeca persoane acuzate de genocid, crime de război, crime împotriva umanității și crimă de agresiune. Funcționarea acestei instanțe se bazează pe Statutul de la Roma, un tratat internațional care stabilește cadrul juridic pentru investigații. Totuși, atât Rusia, cât și Statele Unite nu sunt state părți la acest tratat, ceea ce contribuie la conflictul de jurisdicție și la disputele diplomatice privind autoritatea instanței asupra cetățenilor unor state non-membre.
În cadrul sistemului de justiție internațională, statutul de stat parte la Statutul de la Roma determină implicarea directă în jurisdicția Curții Penale Internaționale. Statele care nu au semnat sau ratificat acest tratat, precum Rusia sau Statele Unite, nu recunosc autoritatea instanței asupra cetățenilor lor. Această lipsă de consens juridic alimentează disputele privind legitimitatea mandatelor de arestare emise de Haga în cazul liderilor politici sau oficialilor de rang înalt din statele non-membre.