Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a prezentat luni bilanțul activității României desfășurată în cadrul săptămânii la nivel înalt a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU). În urma participării la eveniment, țara și-a propus obiectivul strategic de a deveni un „pilon de reziliență” în regiune. Această viziune include consolidarea profilului României în formatul multilateral, susținerea dreptului internațional, promovarea dezvoltării sustenabile și sprijinirea eforturilor globale pentru pace.
În marja Adunării Generale a ONU, delegația română a participat la peste 20 de întâlniri bilaterale, vizând consolidarea relațiilor cu partenerii externi și promovarea unor obiective de securitate și economice. Un punct central a fost dezvoltarea rolului României ca hub logistic, prin îmbunătățirea conectivității cu statele din Balcanii de Vest și cu cele din est. Totodată, s-a urmărit consolidarea poziției țării în Organizația Internațională a Francofoniei, cu un accent deosebit pe relațiile cu statele francofone din Africa.
Securitatea la Marea Neagră și protejarea fluxurilor comerciale au reprezentat teme prioritare pe agenda oficială. Oana Țoiu a coprezidat un panel dedicat opririi atacurilor în această zonă, alături de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, și de înalta reprezentantă a Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate. La discuții au participat peste 20 de țări, România susținând necesitatea unei opriri temporare a atacurilor pentru a proteja infrastructura logistică și transporturile de cereale.
În acest context, Portul Constanța a fost identificat ca principala poartă prin care grânele din România, Ucraina și alte țări tranzitează Marea Neagră către Caucazul de Sud, Asia și Africa. România a discutat cu Kazahstanul, principalul partener economic din Asia Centrală, despre protejarea fluxurilor de aprovizionare cu petrol. Ministrul a subliniat că un astfel de mecanism de protecție a comerțului cu cereale și a fluxurilor energetice nu trebuie să înlocuiască negocierile pentru o pace durabilă.
Delegația a susținut, de asemenea, reziliența Ucrainei, alăturându-se unei declarații comune semnate de peste 50 de țări privind sprijinul internațional pentru oprirea războiului. Pe planul conflictului israeliano-palestinian, România a promovat soluția celor două state, susținând dezarmarea Hamas și accesul ajutorului umanitar în Fâșia Gaza. Oficialul a exprimat îngrijorări privind situația copiilor și a familiilor din Fâșia Gaza, menționând sprijinul pentru evacuarea și tratamentul copiilor bolnavi de cancer.
România deține în prezent președinții Inițiativei Central-Europene și ale Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est. În cadrul acestor formate regionale, autoritățile au organizat activități specifice axate pe securitatea cibernetică, combaterea manipulării informațiilor și intervenția civilă în situații de urgență. Aceste roluri de coordonare subliniază implicarea activă a țării în gestionarea provocărilor de securitate și stabilitate în zona de proximitate.