România a reiterat necesitatea de a intensifica cooperarea internațională și de a obține un sprijin mai robust la nivel european pentru proiectele de energie nucleară. Această poziție a fost transmisă în cadrul reuniunii anuale a OECD, desfășurată la Paris, unde s-a subliniat rolul strategic al acestui sector pentru securitatea energetică și procesul de decarbonizare. Participarea a fost marcată de discuții despre importanța proiectelor de lungă durată pentru stabilitatea energetică a țării.
În cadrul sesiunii plenare, Cristian Bușoi a evidențiat faptul că energia nucleară reprezintă un pilon esențial pentru România, contribuind în prezent cu aproximativ 18–20% la producția de energie electrică națională. Discuțiile s-au concentrat pe necesitatea dezvoltării sectorului nuclear civil prin proiecte majore, precum retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, construcția Unităților 3 și 4, precum și pe dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) pentru viitor.
Pe tema finanțării noilor construcții nucleare, Cristian Bușoi a intervenit în panelul „Financing Nuclear New Build”, subliniind natura investițiilor semnificative și pe termen lung necesare acestor proiecte. Secretarul de stat a argumentat că este imperativă existența unor mecanisme de finanțare predictibile, sprijin guvernamental și participare de capital privat, solicitând instrumente de finanțare mai concrete la nivel european și procese de aprobare a ajutorului de stat mai rapide.
În cadrul reuniunii ministeriale a Grupului G7+ pentru Sprijinul Energetic acordat Ucrainei, România a reafirmat angajamentul de a consola securitatea energetică regională. România continuă să dezvolte infrastructura de gaze și să crească capacitatea de interconectare cu Ucraina, facilitând astfel accesul acesteia la piața europeană de energie electrică și diversificarea rutelor de aprovizionare, într-un context de securitate regională sporită.
Delegația română, condusă de Cristian Bușoi, a participat la o întrevedere bilaterală cu delegația americană, reprezentată de Secretarul adjunct pentru Energie al Statelor Unite, James Danly. Discuțiile s-au axat pe componenta energetică a Parteneriatului Strategic România–SUA, punând accent pe proiectele comune de la Cernavodă, în special Unitățile 3 și 4, precum și pe cooperarea în domeniul reactoarelor modulare mici.
Evoluția sectorului energetic rămâne un subiect critic pentru stabilitatea prețurilor, în contextul în care prognozele indică posibile majorări semnificative ale costurilor la curent. De exemplu, datele indică faptul că în septembrie 2026, facturile la energie electrică pot suferi majorări de până la 30%, o evoluție care subliniază importanța proiectelor de infrastructură energetică pe termen lung pentru asigurarea accesibilității prețurilor.