Ministra interimară de Externe, Oana Țoiu, a declarat vineri că România solicită întărirea capacităților de descurajare și apărare în zona Mării Negre. Obiectivul principal vizează consolidarea flancului estic al NATO prin investiții masive în radare și echipamente navale. România pune accent pe necesitatea unor finanțări europene dedicate protejării frontierelor și securității maritime, pentru a răspunde provocărilor actuale din regiune.
Oana Țoiu a precizat că reuniunea NATO din 20 octombrie, dedicată securității la Marea Neagră, a fost convocată de secretarul general Mark Rutte la cererea României. Această decizie a urmat întâlnirii dintre secretarul general și președintele Nicușor Dan, precum și cu premierul Bulgariei. Ministra a subliniat că organizarea acestei reuniuni este o consecință directă a solicitărilor formulate de autoritățile române către Alianță.
În contextul incidentelor cu drone marine care s-au apropiat de perimetrul portului Constanța, Ministerul Apărării a prioritizat achizițiile pentru capacitățile navale și sistemele de monitorizare. Oana Țoiu a menționat că, la recomandarea ministrului Radu Miruță, s-a pus accent pe protecția civilă și monitorizarea riscurilor. Capacitatea de monitorizare prin radare a fost crescută pentru a asigura supravegherea constantă a zonei maritime naționale.
Cooperarea regională cu Bulgaria și Turcia a fost extinsă, trecând de la operațiunile de deminare la protejarea infrastructurii critice. Aceasta include cablurile submarine și proiectul Neptun Deep, care ar putea crește resursele de gaze naturale ale României cu 80% în anul viitor. Totodată, România urmărește adoptarea unor practici de securitate maritimă utilizate în Marea Baltică, după discuții cu ministrul de Externe al Lituaniei.
Pe plan diplomatic, România susține, alături de Franța, Comisia Europeană și Ucraina, un efort pentru obținerea unui armistițiu la Marea Neagră. Scopul este încetarea focului pentru a permite reluarea comerțului în siguranță, atât pentru resursele de energie, cât și pentru exportul de grâne. România funcționează ca țară de tranzit esențială, având portul Constanța ca punct central pentru aceste fluxuri comerciale.
Securitatea Mării Negre rămâne un subiect critic pentru stabilitatea energetică a Europei, având în vedere rolul porturilor din regiune în fluxurile de mărfuri. Protejarea infrastructurii submarine și a rutelor de transport este vitală pentru economiile naționale și pentru continuitatea aprovizionării cu resurse strategice în cadrul Uniunii Europene.