Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, a avertizat că România este privită cu temeri de către partenerii externi în contextul instabilității politice. Acesta susține că există o percepție conform căreia țara tinde să se autoizoleze și că radicalismul câștigă teren, ceea ce ar putea crește vulnerabilitatea României pe Flancul Estic al NATO. Situația actuală pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a rămâne un partener asertiv în procesele de negociere globale.
Un aspect critic identificat de Cristian Diaconescu este modul în care vor fi gestionate fondurile europene pentru perioada 2028-2034. Spre deosebire de sistemul anterior, repartizarea banilor nu se va mai face automat prin formule regionale, ci va depinde de îndeplinirea unor jaloane specifice, similar modelului PNRR. Dacă guvernul nu va respecta aceste proceduri și obiective, România riscă să piardă resurse financiare esențiale, ceea ce impune o atitudine foarte specifică din partea viitorului Executiv.
În acest context, prezența unui guvern este considerată absolut obligatorie pentru funcționarea instituțiilor de stat. Cristian Diaconescu a subliniat că deciziile guvernamentale sunt mai importante decât compromisurile politice interne, deoarece un Executiv este necesar pentru adoptarea bugetului și realizarea rectificărilor bugetare. Lipsa unei conduite oficiale ar putea duce la instabilitate socială majoră, menționând riscul ca, în absența unor măsuri economice, numărul de persoane care pot ieși în stradă să devină foarte mare.
Pe plan securitar, fostul consilier prezidențial a avertizat că Flancul Estic ar putea deveni ținta unor intervenții agresive. El a menționat că există certitudini legate de anumite gesturi de agresivitate și că zona Mării Negre este deja un punct de alertă, la fel ca Marea Baltică. România trebuie să prioritizeze direcționarea resurselor de la fondurile de coeziune și agricultură către domeniile securității și apărării pentru a contracara acest coeficient de vulnerabilitate.
Riscul de izolare este accentuat de faptul că, în absența unui proiect regional clar, partenerii pot înceta să ofere sprijin voluntar. Cristian Diaconescu a explicat că un stat care nu manifestă o perspectivă asertivă pe temele europene poate fi lăsat să își rezolve singur problemele. Această lipsă de solidaritate ar putea face ca România să revină la masa negocierilor doar ulterior, de la un punct de cotă diferit față de cel actual.
Instabilitatea politică din România afectează direct capacitatea de a gestiona fondurile europene și de a menține poziția strategică în NATO. În perioade de criză guvernamentală, deciziile de politică externă și cele de buget sunt blocate, ceea ce poate duce la pierderea de fonduri structurale și la scăderea încrederii partenerilor internaționali în stabilitatea țării.