Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a anunțat marți, de la Atena, că problema restituirii frizelor Parthenonului de către Marea Britanie va fi inclusă în viitoarele discuții privind apropierea dintre Londra și Uniunea Europeană. Această decizie transformă un conflict cultural de lungă durată într-un element al agendei politice europene, Mitsotakis susținând că acest subiect nu mai reprezintă doar o preocupare a Greciei, ci este o temă pentru întreaga Europă.
Liderul grec a declarat că va intensifica demersurile desfășurate pe lângă guvernul britanic și British Museum pentru a recupera sculpturile. Mitsotakis a subliniat că negocierile purtate de mai mulți ani cu British Museum nu au generat progrese concrete până în acest moment. Guvernul de la Atena intenționează să utilizeze diplomația culturală cu multă vigoare în relația cu noul guvern britanic, în vederea obținerii rezultatelor dorite.
Grecia susține că frizele au fost luate în anul 1802 de Thomas Bruce, cunoscut sub numele de Lord Elgin, care era pe atunci ambasador britanic în Imperiul Otoman. În schimb, Marea Britanie menține poziția conform căreia sculpturile au fost achiziționate în mod legal de către Elgin și au fost ulterior vândute către British Museum. Această divergență juridică și istorică rămâne punctul central al disputei dintre cele două părți.
Atena a propus în repetate rânduri un model de parteneriat cultural cu muzeul britanic pentru a debloca situația. Propunerea constă în oferirea unui acces temporar la alte artefacte arheologice de importanță majoră care nu au fost niciodată scoase din Grecia, în schimbul returnării frizelor Parthenonului. Mitsotakis a menționat că acest parteneriat cultural ar putea fi unul unic pentru British Museum, oferind noi perspective de expunere.
Premierul britanic Andy Burnham, care l-a înlocuit pe Keir Starmer în iulie, a reafirmat în luna august poziția tradițională a guvernului de la Londra. Conform acestui punct de vedere, decizia privind frizele aparține în mod exclusiv British Museum. Totuși, instituția se confruntă cu o barieră legislativă, deoarece o lege din 1963 îi interzice să vândă sau să cedeze definitiv părți din colecțiile sale, necesitând o intervenție legislativă pentru o restituire definitivă.
Disputa privind patrimoniul cultural se înscrie într-un context de redefinire a relațiilor dintre Marea Britanie și restul continentului după procesul de ieșire din blocul european. Pe măsură ce Londra caută noi forme de apropiere cu Uniunea Europeană, subiecte precum gestionarea activelor culturale și respectarea normelor de patrimoniu pot deveni pârghii de negociere între partenerii continentali și guvernul britanic.