Relația bilaterală dintre România și Statele Unite ale Americii traversează o perioadă de stagnare, conform analizei sociologului și fostului ambasador Ionel Nicu Sava. În cadrul emisiunii „Agenda Internațională”, realizată de Răzvan Munteanu, fostul diplomat a subliniat necesitatea urgentă de a identifica noi modalități de consolidare a parteneriatului strategic. Această acțiune trebuie realizată dincolo de diferențele politice și de elementele ideologice care separă actualele administrații de la București și de la Washington.
Ionel Nicu Sava a punctat că diplomația românească a fost absorbită excesiv de chestiunea susținerii Ucrainei și de respectarea strictă a politicii comune europene. Această abordare a dus la pierderea unor oportunități bilaterale importante cu Statele Unite. Fostul ambasador a menționat că, în timpul verii, șeful Statului Major General și principalul consilier pe securitate al președintelui au vizitat Washington, însă semnalele primite nu au fost pozitive. Un exemplu relevant a fost faptul că șeful Statului Major nu a fost primit la Pentagon, conform documentelor publice.
Un alt punct critic de către Ionel Nicu Sava a fost lipsa implicării României în consultările privind noua arhitectură de securitate europeană. Deși se discută despre o eventuală redistribuire a trupelor americane în Europa, acesta consideră că România ar fi trebuit să insiste pentru un format care să includă un grup de sud sau sud-est european. În acest context, țări precum Grecia, Turcia, România sau Bulgaria ar trebui să aibă o voce activă, nu doar formatul nordic sau cel format din Germania, Polonia și țările baltice.
În ceea ce privește activitatea Ministerului Afacerilor Externe, Ionel Nicu Sava a oferit o evaluare mixtă asupra activității ministrului Oana Țoiu. Deși a descris-o ca fiind o persoană dedicată și foarte implicată în muncă, el a reprostat lipsa de substanță în rezultatele obținute. Fostul diplomat a susținut că dialogul cu administrația Trump nu a reușit să depășească pragul protocolului și al rigorilor diplomatice standard. Totodată, a criticat și faptul că diplomația economică a fost neglijată în procesul de consolidare a relațiilor bilaterale.
Analiza a inclus și perspectivele privind alegerile americane din noiembrie și impactul acestora asupra sprijinului pentru Ucraina. Ionel Nicu Sava estimează că Donald Trump va încerca să transfere responsabilitatea sprijinirii Kievului către statele europene, însă Congresul ar putea acționa diferit. Dacă democrații vor controla Senatul și Camera Reprezentanților, aceștia ar putea insista pe menținerea asistenței americane. Astfel, sprijinul pentru Ucraina ar putea fi susținut de instituțiile legislative, chiar dacă administrația președintelui ar manifesta reticențe în acest sens.
Contextul politic intern din România este marcat de o criză a partidelor tradiționale, care alimentează ascensiunea unor formațiuni precum AUR. Această evoluție este explicată prin nemulțumirile electoratului și incapacitatea coaliției de guvernare de a oferi soluții politice noi. În acest peisaj, AUR funcționează ca o „bandă de urgență” pentru cetățenii dezamăgiți de PSD, PNL sau USR. Societatea caută alternative în fața unei tranziții dificile și a unei crize de reprezentativitate a sistemului politic clasic.