Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a declanșat o controversă diplomatică majoră după ce a acuzat România de a purta o vină indirectă pentru atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră. Conform afirmațiilor sale, conducerea politică de la București a condamnat acțiunile Rusiei, însă acest lucru ar fi avut consecințe grave. Radev a menționat că două nave au fost lovite și scufundate în apele teritoriale românești, sugerând că poziția României a provocat aceste atacuri.
Reacțiile din Bulgaria au fost imediate și critice, jurnaliști și lideri politici atacând logica președintelui. Kliment Yonchev a cuestionat strategia lui Radev, întrebându-se dacă tactica sa este de a intra în conflict cu vecinii în timp ce Rusia testează reacțiile națiunilor. Totodată, acesta a îndreptat critici către echipa sa, menționând îngrijorările din orașe precum Burgas și Varna, unde familiile membrilor comitetului de inițiativă al doamnei Iotova locuiesc.
Conferențiarul Emil Jassim a subliniat contrastul dintre acuzațiile aduse României și tăcerea președintelui bulgar în fața atacurilor asupra navelor din apele bulgare. Acesta a criticat faptul că Radev a păstrat o tăcere de 23 de zile în contextul agresiunii rusești. Fotograful Stanimir Luchkov a adăugat că reacția fermă a României a apărut abia după atacurile cu drone rusești, ceea ce invalidează argumentul că poziția Bucureștiului ar fi fost cauza incidentelor maritime.
Fostul prim-ministru Nikolai Denkov a criticat dur atitudinea conciliantă față de Putin, amintind de un nou atac asupra unei nave portcontainer în apropierea Capului Kaliakra. Denkov a subliniat că președinția trebuie să evite indivizi care ar putea deveni trădători de neam. El a menționat și faptul că Sofia a găzduit o reuniune a miniștrilor apărării din Bulgaria, România și Turcia, întrebând ce decizii au fost luate pentru protecția teritoriului bulgar.
Pe rețelele de socializare, cetățenii bulgari au exprimat solidaritate cu România, oferind scuze oficialilor de la București. Unii utilizatori au descris poziția liderului de la Sofia ca fiind una de „marionetă rusă”, în timp ce alții au condamnat președintele drept un „lacheu rus”. Comentariile au evidențiat o fractură profundă între discursul oficial al președintelui și opinia publică, care solicită cooperare și sprijin total între națiunile din regiune.
Securitatea în zona Mării Negre rămâne un subiect tensionat din cauza conflictului dintre Rusia și Ucraina, care afectează direct rutele comerciale maritime. Atacurile asupra navelor și utilizarea dronelor în apele teritoriale ale statelor din regiune au transformat zona într-un spațiu de risc ridicat pentru navigația internațională, impunând necesitatea unor coordonări militare și diplomatice strânse între statele membre ale NATO din zona de coastă.