Raportul Departamentului de Stat al SUA pentru anul 2026 evidențiază o vulnerabilitate critică a României, care nu ține de funcționalitatea statului, ci de lipsa de predictibilitate instituțională. Deși țara este considerată un partener strategic esențial în arhitectura de securitate de pe flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre, autoritățile americane avertizează că instabilitatea legislativă și fiscală afectează climatul de investiții. Washingtonul subliniază că această incertitudine poate cântări greu în percepția partenerilor externi și a investitorilor străini.
Analiza documentului indică faptul că România rămâne o piață atractivă datorită poziției geostrategice, apartenenței la Uniunea Europeană și NATO, precum și a unei forțe de muncă pregătite. Statele Unite identifică oportunități clare în sectoare precum apărarea, energia, infrastructura, IT-ul și sănătatea. Totuși, aceste avantaje sunt puse în dificultate de probleme persistente, printre care corupția, birocrația excesivă și dificultățile din sistemul judiciar, care fac procesul de investiție imprevizibil și costisitor pentru actorii economici.
Un aspect central al raportului este impactul instabilității politice și fiscale asupra economiei naționale. Autoritățile americane semnalează că modificările legislative frecvente și consultarea insuficientă a mediului privat reprezintă obstacole majore. În acest context, deficitul bugetar profund afectează structura fiscală, riscând să facă România aproape imposibil de împrumutat fără dobânzi uriașe. Lipsa unui cadru fiscal stabil pe termen lung este văzută ca un factor de risc care poate descuraja capitalul extern, indiferent de performanța economică brută.
Raportul punctează și oportunitățile ratate, precum progresele lente privind aderarea la OCDE sau absorbția fondurilor europene până în 2030. În prezent, România nu îndeplinește condițiile necesare pentru OCDE, fiind afectată de un decalaj economic între regiuni și de o scădere a încrederii cetățenilor în instituțiile de stat. Instabilitatea politică, exemplificată prin evenimente precum respingerea Cabinetului Mureșan, a generat deja presiuni asupra piețelor financiare și a rezervei valutare a Băncii Naționale.
Pentru remedierea acestor deficiențe, este propusă implementarea unor mecanisme de stabilitate, precum regula 12-6-3. Această abordare presupune 12 luni de stabilitate pentru legislația fiscal-structurală, un interval de 6 luni între adoptarea unei modificări fiscale și intrarea ei în vigoare, și o perioadă de 3 luni de consultare publică reală cu mediul de afaceri și societatea civilă. Un astfel de pact politic ar putea ajuta la reconstrucția încrederii instituționale și la protejarea intereselor strategice ale țării.
Problemele de predictibilitate semnalate de Washington nu sunt fenomene izolate, documentele Departamentului de Stat indicând dificultăți similare și în anii 2017, 2018 sau 2021. Chiar și în timpul administrației Joe Biden, instabilitatea legislativă și capacitatea instituțională redusă au fost menționate ca puncte critice. Această continuitate a criticilor subliniază dificultatea României de a implementa reforme structurale care să asigure un mediu de afaceri stabil și transparent pe termen lung.