Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a publicat raportul „Starea climatului învestițional din România 2026”, care oferă o evaluare complexă a mediului de afaceri din țară. Documentul descrie un climat investițional care rămâne în continuare mixt, evidențiind o dualitate între deschiderea economică și dificultățile structurale. Autoritățile americane recomandă investitorilor să verifice riguros toate aspectele înainte de a intra pe piața românească, din cauza riscurilor identificate.
Din punct de vedere macroeconomic, raportul semnalează vulnerabilități persistente, în special prin prezența „deficitelor gemene: deficitul bugetar și deficitul de cont curent”. Deși România se apropie de nivelurile europene ca venituri și productivitate, documentul menționează probleme legate de corupție, inflație uriașă și birocrație. Totuși, România este prezentată ca o economie deschisă, având 19 milioane de consumatori, o forță de muncă educată, salarii competitive și o poziție strategică pentru atragerea capitalului internațional.
Cadrul legal este descris ca fiind prietenos cu investitorii străini, oferind tratament național și acces liber la piața internă fără restricții privind participarea capitalului străin în companiile comerciale. Investitorii pot constitui companii deținute integral de capital străin și pot repatria 100% din profituri după plata taxelor. În acest context, Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, ARICE, a fost creată în 2023 pentru a servi drept punct principal de contact între autorități și investitori.
În ciuda acestui cadru, raportul subliniază lipsa de predictibilitate legislativă și administrativă, aspect care afectează negativ climatul de afaceri. Sectorul energetic este citat ca un exemplu al expunerii la schimbări legislative neanticipate, inclusiv în ceea ce privește taxele. Documentul critică adoptarea unor măsuri precum taxarea profiturilor excepționale sau plafonarea prețurilor la energie și gaze, menționând că multe dintre acestea au fost implementate prin consultări publice anemice și studii de impact insuficiente.
Sectoarele strategice sunt supuse unui mecanism de screening mai strict, cu un prag de 6venite de 5 milioane de euro începând cu martie 2026, față de pragul anterior de 2 milioane de euro. Acest proces de verificare vizează domenii precum energia, transporturile, infrastructura critică, apărarea și sistemele informatice. Deciziile finale de screening au fost mutate către Cancelaria Prim-Ministrului, în timp ce Comitetul pentru examinarea investițiilor străine directe, CEISD, asigură analiza și aprobarea investițiilor în aceste zone sensibile.
Problemele de aplicare a dreptului rămân un obstacol major pentru stabilitatea contractelor și a proprietății. Deși există mecanisme juridice de protecție, raportul notează că obținerea drepturilor pe cale judiciară poate deveni un proces îndelungat, costisitor și imprevizibil. Această dificultate în aplicarea regulilor de joc reprezintă o preocupare centrală pentru investitorii care doresc să estimeze stabilitatea mediului de reglementare pe termen lung.