Programul propus de Luca Niculescu pentru Republica Moldova vizează domenii extinse, de la energie și infrastructură până la educație, digitalizare și pregătirea procesului de aderare europeană. Obiectivul central este consolidarea legăturilor între cele două maluri ale Prutului, oferind sprijin rezistenței Chișinăului în fața presiunilor rusești și încurajând investițiile românești. Totuși, transformarea acestor intenții în proiecte concrete și contracte finalizate depinde de disponibilitatea bugetară a României.
Situația financiară a României reprezintă un obstacol major, având bugetul presat de deficit, datorii și obligații interne. Resursele trebuie împărțite între spitale, pensii, apărare și șantierele deja deschise, ceea ce obligă pe Niculescu să gestioneze o competiție între promisiuni și realități. Pentru Republica Moldova, acest context implică un risc real de finanțări mai mici și de prelungire a termenelor de execuție ale proiectelor planificate.
Programul recunoaște aceste limite prin menționarea unei cofinanțări naționale limitate și etapizate pentru proiectele comune. Restul investițiilor se va baza pe instrumente europene, instituții financiare internaționale și capital privat, procese care implică negocieri și aprobări complexe. Portofoliul pentru primul semestru din 2027 este doar o etapă pregătitoare, iar distanța până la investițiile finalizate va necesita răbdare, transferând asupra Chișinăului costul incertitudinii financiare.
Din punct de vedere politic, Niculescu va trebui să navigheze într-un executiv marcat de logica aritmeticii parlamentare și de interesele electorale ale PSD. Partidul a propus unsprezece membri ai cabinetului și a anunțat evaluarea guvernării după șase luni, impunând presiuni asupra fiecărei priorități. Sprijinul pentru Republica Moldova va fi supus negocierilor constante în cadrul fiecărei rectificări bugetare sau a fiecărui buget anual al statului.
Există și riscul unor contradicții interne, precum propunerea lui Mihai Ghigiu, desemnat la Investiții și Proiecte Europene, de a elimina accesul descendenților foștilor cetățeni români la procedura specială de cetățenie. O astfel de inițiativă ar putea lovi direct în relațiile cu Republica Moldova, creând un conflict de viziuni în cadrul echipei de guvernare. Gestionarea acestor discrepanțe între apropierea promisă și restricțiile promovate de miniștri va fi esențială pentru menținerea încrederii partenerului de la Chișinău.
Menținerea relației cu Republica Moldova va reprezenta un test de anduranță pentru Niculescu, evaluat prin capacitatea de a aloca bani și de a respecta angajamentele. Interconectările energetice și sprijinul pentru presa independentă necesită finanțări previzibile pentru a evita vulnerabilitățile pe care le pot exploata adversarii apropierii de România. Succesul va depinde de rezistența în fața presiunii bugetare și de capacitatea de a impune proiectele comune în interiorul guvernului.