Parlamentul European a adoptat marți, 20 octombrie, la Strasbourg, un raport prin care se solicită accelerarea proiectelor de trenuri de mare viteză. Obiectivul central al acestui demers este asigurarea unei conexiuni între capitalele Uniunii Europene până în anul 2040. Această inițiativă vine ca o continuare a strategiei prezentate de Comisia Europeană în noiembrie 2025, care vizează dezvoltarea unei rețele feroviare moderne pentru a facilita deplasările între centrele politice și economice ale continentului.
Eurodeputatul Gheorghe Falcă, membru al Comisiei pentru transport și turism a Parlamentului European, a subliniat că proiectul necesită o infrastructură capabilă să susțină viteze de cel puțin 250 km/h. Într-un astfel de scenariu, durata călătoriei de la București la Budapesta ar putea scădea de la aproximativ 15 ore la puțin peste șase ore. Gheorghe Falcă a menționat că România a finalizat deja studiul de traseu pentru conexiunile feroviare către Budapesta și Sofia, dar a avertizat cu privire la întârzierile înregistrate la nivel național.
Pentru a putea accesa fondurile europene disponibile, autoritățile române trebuie să prioritizeze pregătirea studiilor de fezabilitate și de prefezabilitate. Gheorghe Falcă a indicat faptul că România nu dispune în prezent de trenuri de viteză medie, deși țintește trecerea la mare viteză. În acest context, a fost semnat recent un acord de parteneriat la Bruxelles între România, Bulgaria și Grecia, care include studii pentru infrastructură și perspectiva construcției a trei poduri noi peste Dunăre.
Pe de altă parte, eurodeputatul Ștefan Mușoiu, membru al aceleiași comisii și raportor din umbră, vede în acest proiect o metodă de reducerea decalajelor dintre Europa de Est și cea de Vest. Ștefan Mușoiu a declarat că scopul este ca o călătorie de la Paris sau Madrid către București să fie realizată în mai puțin de 24 de ore. Acesta a pledat, de asemenea, pentru o fiscalitate echitabilă între transportul feroviar și cel aerian, astfel încât prețurile biletelor să devină mai accesibile.
Implementarea acestui plan european va necesita investiții masive, estimate de Ștefan Mușoiu la valori de aproximativ 340-350 de miliarde de euro până în anul 2040. Sectorul feroviar european reprezintă un pilon economic semnificativ, generând anual venituri de circa 45 de miliarde de euro și oferind aproximativ două milioane de locuri de muncă. Dezvoltarea rețelei de mare viteză este considerată o alternativă sustenabilă pentru distanțele lungi, stimulând în același timp competitivitatea transportului feroviar.
Proiectele de infrastructură feroviară de mare viteză fac parte dintr-un cadru mai larg de modernizare a transporturilor în Uniunea Europeană, care urmărește integrarea economică și mobilitatea sporită. Aceste investiții sunt esențiale pentru dezvoltarea rețelelor de transport transfrontaliere, însă succesul lor depinde direct de capacitatea statelor membre de a finaliza studiile tehnice și de a implementa infrastructura necesară în termenele stabilite de la nivel central.