O serie de evenimente legate de activitatea ambasadoarei SUA, Kimberly Guilfoyle, și deciziile politice recente din România au generat suspiciuni privind posibile ingerințe în procesul decizional național. Discuțiile despre contractele de energie și schimbările de la guvern sugerează o suprapunere între interesele de business americane și stabilitatea politică a statului român, într-un context în care deciziile economice par să fi avut repercurții directe asupra funcțiilor publice.
Incidentul central a avut loc în luna martie, în timpul unei cine la Atena, la care au participat oficiali greci și americani. Conform relatărilor WSJ, Kimberly Guilfoyle s-ar fi aflat într-o dispută cu ministrul grec al energiei, Stavros Papastavrou, referindu-se la iminenta cădere a guvernului român. În timpul schimbului de replici, Kimberly Guilfoyle ar fi declarat celor prezenți că SUA pot face acest lucru oricărei țări vrem, inclusiv și în România. Stavros Papastavrou a replicat că SUA nu ar putea înlocui guvernul Greciei, ales de popor.
Contextul economic este marcat de nevoia Europei de a găsi alternative la gazul rusesc, ceea ce face ca promovarea GNL-ului american să fie un obiectiv de lobby legitim. Totuși, sursele Cotidianul indică faptul că guvernul condus de Ilie Bolojan ar fi analizat un contract încheiat în noiembrie 2025 și ar fi decis că acesta nu este avantajos. Ilie Bolojan nu s-ar fi opus Coridorului Vertical, ci unui contract prin care companii românești ar fi trebuit să cumpere GNL american la un preț mai mare decât alte alternative, având în vedere existența proiectului Neptun Deep.
Tensiunile au escaladat prin divergențele dintre lideri, unde Bogdan Ivan ar fi insistat pentru achiziția de GNL, indiferent de costuri. Această situație a precedat demiterea Guvernului Bolojan, după întâlnirea de la Isoletta. Ulterior, în luna mai, Ilie Bolojan a ridicat probleme legate de rentabilitatea contractelor pentru SMR-uri, reactoarele modulare mici de la Doicești, sugerând că acestea ar putea fi afaceri păguboase. Acest lucru indică faptul că România s-a aflat în centrul unor negocieri energetice cu firme americane care au fost contestate de premier.
Există posibilitatea ca interesele de business ale unor companii americane, promovate prin regimul MAGA, să fi influențat decidenții politici locali. Într-un scenariu ipotetic, presiunea pentru a elimina rezistența lui Ilie Bolojan ar fi putut fi exercitată atât de lobbyști, cât și de politicieni interesați să câștige simpatia administrației din SUA. Problema majoră rămâne lipsa de transparență în aceste procese și riscul ca interesele private să determine schimbări de guvernanță în România.
Deciziile privind securitatea energetică și contractele cu parteneri externi rămân subiecte sensibile pentru suveranitatea statului. În absența unor dovezi clare, aceste acuzații rămân la nivel de suspiciune, însă ele subliniază importanța protejării deciziilor publice de influențele externe. Capacitatea de a refuza contracte neavantajoase este esențială pentru menținerea stabilității instituțiilor și a intereselor economice naționale în fața presiunilor diplomatice.