Ministerul Apărării Naționale (MApN) a prezentat detaliile privind Planul de Înzestrare a Armatei (PIAR), un document programatic esențial pentru dezvoltarea capacităților militare ale României. Acest plan, care are un orizont de 10 ani și este actualizat anual, vizează asigurarea dotărilor necesare pentru îndelinirea misiunilor de apărare. Decizia de modernizare vine într-un context de instabilitate regională, marcat de conflictul din Ucraina, care a impus reevaluarea capacității de reacție a forțelor de la graniță.
Strategia de înzestrare este guvernată de legislația privind organizarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării și de normele de planificare a apărării. În cadrul acestui proces, MApN ia în considerare evoluția mediului de securitate, lecțiile din conflictele recente și obiectivele de dotare stabilite de NATO. Actualizările anuale permit ajustarea programelor în funcție de resursele financiare alocate și de necesitatea de a asigura o industrie națională de apărare capabilă să susțină necesarul de muniție și echipamente în caz de criză.
Un pilon central al acestui proces este angajamentul financiar asumat de statele membre NATO. România urmărește să aloce până în 2035 un buget de apărare de 5% din PIB, conform deciziilor de la Summitul NATO de la Haga și de la Ankara. Această sumă este împărțită în 3,5% pentru cheltuieli de apărare propriu-zise, precum achiziții și operare, și 1,5% pentru cheltuieli conexe, care includ cibersecuritatea, infrastructura cu dublă utilizare și reziliența generală a statului.
În ceea ce privește structura de capabilități, dotările sunt organizate în șase categorii principale, conform terminologiei NATO. Acestea includ capabilitățile de angajare, precum avioanele F-16 și F-35 sau sistemele HIMARS, protecția prin sisteme de tip PATRIOT sau C-RAM, și capacitățile de informații prin senzori ISR și drone. De asemenea, planul acoperă domeniile de consultare, comandă și control (C3), proiecția forțelor prin transport strategic și susținerea logistică prin platforme multifuncționale.
O parte semnificativă a investițiilor va fi susținută prin instrumentul european SAFE (Security Action for Europe), care permite finanțarea industriei de apărare prin împrumuturi. România are planificate 22 de proiecte prin acest mecanism, dintre care 14 au fost deja semnate. Din totalul de 16,68 miliarde de euro alocate prin SAFE de către Comisia Europeană, aproximativ 9,7 miliarde de euro sunt destinate Ministerului Apărării Naționale pentru a sprijini proiecte de la sisteme de rachete antinavă la tehnologii de monitorizare cibernetică.
Contextul de securitate actual este marcat de o volatilitate ridicată, exemplificată de evenimentele de la granița României. În contextul războiului din Ucraina, au avut loc incidente în care drone și resturi de rachete au ajuns pe teritoriul românesc, determinând accelerarea achizițiilor de senzori și mijloace de contracarare. Această necesitate de reziliență este critică într-un mediu în care evenimente precum exercițiile militare de mare amploare sau tensiunile geopolitice regionale pot influența direct securitatea frontierelor de est ale Europei.