Consiliul Suprem de Apărare a ării a aprobat noul Plan de Înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036. Acest document programatic, elaborat de Ministerul Apărării Naționale, stabilește prioritățile de modernizare și achizițiile de echipamente militare necesare îndeplinirii misiilor de apărare. Planul este construit pe o perioadă de zece ani și este actualizat anual pentru a reflecta evoluția mediului de securitate regional și noile tehnologii disponibile.
Programe majore de înzestrare care sunt deja în derulare sau sunt prevăzute în acest plan includ dotări precum avioanele F-35, sistemele Patriot, sistemul de artilerie HIMARS și transportorii blindați Piranha 5. Aceste achiziții vizează consolidarea capacităților de angajare, protecție și control. România urmărește să dețină capabilități militare avansate, inclusiv avioane multirol, tancuri de luptă și sisteme de apărare antiaeriană cu rază medie și mare.
Un pilon central al acestui proces de modernizare este instrumentul european SAFE, prin care România va beneficia de 16,68 miliarde de euro. Din această sumă, aproximativ 9,7 miliarde de euro sunt destinate direct Ministerului Apărării Naționale pentru a susține 22 de proiecte specifice. Aceste proiecte includ dezvoltarea de sisteme de armament individual tip NATO, vehicule tactice ușor blindate de tip JLTV-FOS și diverse tehnologii de supraveghere.
În cadrul acestui plan, tehnologia de ultimă generație ocupă un loc important, vizând atât drone tactice, cât și sisteme de apărare cibernetică. Sunt incluse proiecte pentru sisteme de monitorizare a spațiului aerian, precum radarele Gap Filler și platforme de transport multifuncționale. De asemenea, se pune accent pe dezvoltarea de capacități de informații, utilizând senzori ISR, radare de supraveghere terestră și sateliți de comunicații pentru un control operațional eficient.
Necesitatea acestor investiții este strâns legată de un mediu de securitate instabil și de obligațiile asumate în cadrul NATO. România urmează să aloce anual 5% din PIB pentru apărare până în 2035, o țintă împărțită între cheltuieli de apărare și cheltuieli conexe. Această strategie vizează atât dotarea forțelor, cât și dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare și a rezilienței cibernetice, conform angajamentelor de la Summitul NATO.
Modernizarea structurii de forțe este un proces continuu, influențat de lecțiile învățate din conflictele recente și de necesitatea de a răspunde rapid la amenințările de la graniță. În contextul instabilității de la est, România își ajustează capacitățile de reacție pentru a asigura atât apărarea teritorială, cât și dezvoltarea unei industrii de apărare capabile să susțină necesarul în caz de criză.