Sari la conținut
Alianța Strategică Alianța Strategică

Diplomație

Organizații ale românilor din Ucraina cer intervenția Bucureștiului privind proiectul de lege pe educație

Trei asociații de comunitate au transmis un memoriu autorităților române pentru a opri modificările legislative care pot afecta școlile în limba română.

· 3 min citire · Redacția Alianța Strategică

Organizații ale românilor din Ucraina cer intervenția Bucureștiului privind proiectul de lege pe educație
Foto: G4Media

Trei organizații care reprezintă interesele cetățenilor români din Ucraina au trimis un memoriu oficial către autoritățile de la București, solicitând o intervenție de urgență la nivelul guvernului de la Kiev. Demersul vizează modificarea proiectului de lege nr. 16.119, care reglementează drepturile educaționale ale minorităților naționale în Ucraina. Asociațiile avertizează că noua legislație poate afecta grav sistemul de învățământ în limba română din comunitățile de peste hotar.

Memoriul a fost adresat președintelui Nicușor Dan și ministrului interimar de Externe, Oana Țoiu, precum și președinților Comisiilor pentru românii de pretutindeni din cele două Camere ale Parlamentului, Cristina Dumitrescu și Mircea Roșca. De asemenea, documentul a fost transmis președinților Comisiilor de politică externă din Senat și Camera Deputaților, Titus Corlățean și Hajdu Gabor. Inițiatorii subliniază că dreptul la educație în limba maternă este garantat de Constituția Ucrainei, la articolele 53 și 22.

Asociațiile, dintre care Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți și Asociația Național-Culturală „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa, cer păstrarea rețelei tradiționale de școli. Aceasta trebuie să funcționeze prin revenirea la soluții legislative de dinainte de anul 2017, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția. Se solicită, de asemenea, ca limba română să rămână limba principală de predare, nu doar o materie studiată în paralel cu limba de stat.

Un alt punct critic vizează eliminarea mecanismului prin care extinderea predării în limba de stat poate fi decisă de o majoritate de două treimi dintre părinți. Asociațiile cer instituirea unor excepții pentru clasele cu predare în limba minorității de la pragul minim de cinci elevi, pentru a preveni desființarea claselor în localitățile cu număr redus de copii. Se solicită totodată garantarea continuității instituțiilor de învățământ și asigurarea personalului administrativ care să poată utiliza limba română.

Demersul vine după ce Comisia pentru educație, știință și inovare a Radei Supreme a recomandat, pe 6 octombrie, adoptarea proiectului de lege în primă lectură și în ansamblu. Reprezentanții comunităților subliniază că dreptul la educație nu poate fi redus doar la existența unor clase izolate, ci trebuie să fie asigurat printr-o rețea de școli de stat. Această necesitate este susținută și de Tratatul politic de bază dintre România și Ucraina din 1997.

Relațiile diplomatice dintre România și Ucraina sunt reglate de tratate bilaterale care protejează drepturile minorităților naționale. Aceste acorduri impun statului ucrainean să asigure posibilitatea instruirii în limba maternă într-un număr necesar de instituții școlare de stat, adaptate răspândirii geografice a minorității. Protejarea acestui drept este un element central în dialogul instituțional dintre cele două state, vizând menținerea identității culturale a comunităților românești.

Surse

Sursa: G4Media

Tot în Diplomație