Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat într-un interviu acordat BBC că România susține menținerea prezenței militare americane pe teritoriul său. Aceasta include intenția de a trece de la actualul sistem de prezență prin rotație la o prezență militară permanentă. Decizia este văzută ca un factor de descurajare în contextul riscurilor de securitate din regiune și al conflictului din Ucraina.
Oana Țoiu a subliniat importanța strategică a frontierei de care România împarte cu Ucraina, fiind cea mai lungă frontieră a Uniunii Europene, NATO și spațiului Schengen. Această poziție a determinat un plan dedicat de investiții în infrastructură, vizând dezvoltarea transportului feroviar, a autostrăzilor și a punctelor de trecere a frontierei. Obiectivul este creșterea conectivității regionale pentru a gestiona riscurile de securitate apărute în această perioadă.
În ceea ce privește securitatea maritimă și de la graniță, ministra a menționat necesitatea protejării infrastructurii critice, precum proiectul de gaze naturale Neptun Deep. România desfășoară activități de deminare în Marea Neagră împreună cu NATO și Bulgaria, implicând și parteneri precum Canada sau Regatul Unit. Aceste acțiuni vizează protejarea rutelor comerciale și a stabilității regionale în fața efectelor invaziei Rusiei.
Oana Țoiu a evidențiat rolul crucial al Portului Constanța și al Dunărei pentru comerțul mondial, în special pentru exportul de cereale. România este cel mai mare producător de cereale din Uniunea Europeană, iar gestionarea adecvată a infrastructurii este esențială pentru a sprijini prețurile alimentelor în Orientul Mijlociu și Africa. Această temă va fi abordată și în cadrul agendei Organizației Națiunilor Unite de la New York.
O altă investiție majoră menționată de ministru este planul de dezvoltare de aproximativ 4 miliarde de euro pentru baza militară de la Kogălniceanu. Prezența americană este considerată de lungă durată, iar discuțiile cu partenerul strategic, Statele Unite, se concentrează pe viitorul prezenței militare ca factor de descurajare. România menține un dialog constant cu oficialii americani și partenerii europeni privind pașii necesari pentru stabilizarea regiunii.
Contextul securității de la granița de est rămâne unul tensionat, în contextul în care România gestionează riscurile generate de războiul din Ucraina. România a luat măsuri diplomatice, precum închiderea unui consulat general al Rusiei, pentru a răspunde la evenimentele de pe teritoriul vecinului. Cooperarea cu aliații NATO și gestionarea infrastructurii de transport rămân piloni centrali pentru stabilitatea frontierelor de est ale Uniunii Europene.