Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a solicitat operaționalizarea rapidă a hub-ului de securitate maritimă în contextul unei reuniuni de lucru organizate de Ambasada Irlandei. Evenimentul a avut loc în București, în cadrul președinției rotative a Consiliului UE, unde au fost discutate prioritățile europene actuale. Pe lângă securitatea maritimă, agenda a inclus subiecte precum viitorul Cadru Financiar Multianual al UE, procesul de extindere a Uniunii și evoluțiile din Orientul Mijlociu.
Oana Țoiu a pus accent pe necesitatea unui buget european ambițios pentru perioada 2028–2034, care să nu sacrifice coeziunea dintre statele membre. România este implicată activ în grupul „Prietenii Coeziunii”, considerând fondurile de coeziune și Politica Agricolă Comună drept instrumente esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare. Ministrul a susținut că este necesară simplificarea regulilor pentru ca IMM-urile românești să poată accesa direct instrumentele de competitivitate și inovare.
În ceea ce privește securitatea regională, discuțiile au vizat inițiativa comună România-Bulgaria privind hub-ul de securitate maritimă. Această structură este considerată vitală pentru combaterea amenințărilor hibride din regiune. Oana Țoiu a menționat că stabilitatea de la Marea Neagră este direct legată de securitatea alimentară la nivel global, având în vedere rolul României ca principal producător de cereale din UE și nod logistic important.
Pe lângă dimensiunea de apărare, ministrul a subliniat importanța conexiunilor fizice pentru integrarea pieței europene. Aceasta include investiții în autostrăzi, poduri, căi ferate, rețele energetice și cabluri de date. Oana Țoiu a afirmat că fondurile, inclusiv cele de tip SAFE, trebuie să fie direcționate și către vecinii aflați în procesul de aderare la UE, pentru a asigura o infrastructură solidă.
Competitivitatea economică rămâne un punct central, având în vedere că peste 70% din importurile și exporturile României sunt legate de piața unică europeană. România urmărește un echilibru între volumul bugetului european și resursele proprii, punând accent pe rolul investițiilor pentru dezvoltare. Obiectivul este ca companiile românești să beneficieze de un acces real la resursele de inovare ale Uniunii.
Contextul geopolitic actual pune sub semnul întrebării stabilitatea rutelor de tranzit și a fluxurilor de aprovizionare. În acest cadru, securitatea în zona Mării Negre devine un factor critic nu doar pentru stabilitatea regională, ci și pentru stabilitatea prețurilor cerealelor la nivel mondial. Capacitatea de răspuns la amenințările hibride și consolidarea infrastructurii de transport sunt elemente cheie pentru menținerea rezilienței economice în fața instabilității din regiune.