O nouă majoritate politică din Serbia, formată în urma succesului mișcării studențești la alegerile din 25 octombrie, a anunțat că va menține integrarea în Uniunea Europeană ca obiectiv strategic. Totodată, liderii acestei noi forțe politice au declarat că nu vor participa la aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Decizia este cunoscută chiar și în contextul presiunilor exercitate de Bruxelles, însă noua coaliție subliniază necesitatea de a păstra o poziție specifică pe această temă.
Lista reprezentând mișcarea studenților, care a organizat proteste împotriva corupției în ultimii doi ani, a reușit să învingă partidul conservator SNS al lui Aleksandar Vucic. Rezultatele electorale indică faptul că această mișcare a obținut 53% din voturi, în timp ce coaliția condusă de Aleksandar Vucic a înregistrat un scor de 39%. Prin acest rezultat, mișcării îi vor reveni aproximativ 140 de mandate din totalul de 250 de locuri parlamentare, oferindu-i o majoritate necesară pentru a guverna singură.
Mirjana Nikolic, rectorul Universității de Artă din Belgrad, a explicat că prioritatea guvernului rezultat din această majoritate va fi abordarea problemelor interne, punând accent pe lupta împotriva corupției. Ea a subliniat că aderarea la UE rămâne un obiectiv strategic pentru Serbia, o poziție susținută de toate guvernele de la Belgrad începând cu anul 2000. Mirjana Nikolic a menționat că, din punct de vedere geopolitic și geostrategic, Serbia aparține Europei, având vecini care sunt deja membri ai Uniunii Europene.
În ceea ce privește relația cu Moscova, noua majoritate a decis să nu adopte sancțiuni împotriva Rusiei, în ciuda solicitărilor din partea Uniunii Europene. Mirjana Nikolic a precizat că studenții și colegii care au elaborat programul au fost foarte clari în opoziția lor față de aceste măsuri. Această poziție reflectă o continuitate față de politica anterioară, deoarece, de la atacul Rusiei asupra Ucrainei din februarie 2022, Aleksandar Vucic a susținut integritatea teritorială a Ucrainei fără a implementa sancțiunile votate de UE.
Dependența energetică este un factor determinant în această strategie de echilibristică între Bruxelles și Moscova. Serbia întreține relații istorice bune cu Rusia și depinde în mod semnificativ de această țară pentru aprovizionarea cu gaz natural. Deși este candidat la aderarea la Uniunea Europeană, guvernarea sârbă continuă să navigheze între cerințele de integrare europeană și necesitățile de securitate energetică și politică ce derivă din legăturile cu Rusia.
Serbia ocupă o poziție complexă în arhitectura de securitate europeană, încercând să echilibreze statutul de candidat la UE cu parteneriatele strategice externe. Această politică de neutralitate față de sancțiunile impuse Moscovei este influențată direct de necesitatea de a asigura fluxurile de energie necesare economiei naționale. Gestionarea acestui echilibru între integrarea în structurile europene și menținerea relațiilor cu parteneri non-UE reprezintă o provocare constantă pentru stabilitatea politică a țării.