România și Polonia au fost invitate să participe la Summitul European dedicat Regiunii Arctice, evidențiind similitudini între securitatea zonei arctice și cea a flancului estic al UE. În cadrul unui interviu acordat Euronews, președintele Nicușor Dan a explicat că temele abordate la acest summit sunt strâns legate de tipurile de agresiune resimțite de România. Acestea includ atacuri cibernetice, utilizarea dronelor, actele de sabotaj, dezinformarea și atacurile asupra infrastructurii critice.
Nicușor Dan a subliniat importanța unei strategii bazate pe acțiuni comune și pe o distribuție eficientă a sarcinilor, având în vedere resursele limitate disponibile. Un punct central al viziunii sale este crearea unui coridor de mobilitate militară ce să ajungă până în zona arctică. Această abordare vizează consolidarea securității prin cooperare internațională, adaptând capacitățile de răspuns la noile ameninări hibride care afectează atât regiunea arctică, cât și flancul estic.
Pe plan economic, președintele a argumentat că România poate contribui activ la dezvoltarea zonei arctice prin industriile sale existente. El a menționat tradiția țării în extracția și tratarea mineralelor, dar și potențialul industriei navale românești de a răspunde la cererea de spărgătoare de gheață. Această ultimă categorie de nave este esențială pentru navigarea în apele înghețate, iar România deține capacități care așteaptă comenzi în acest sector de nișă.
În ceea ce privește relația cu partenerii externi, Nicușor Dan a abordat subiectul investițiilor americane și al prezenței militare. Acesta a declarat că există o dorință clară de a atrage mai mulți militari din SUA în România, menționând baza de la Mihail Kogălniceanu. Proiectul de consolidare a prezenței americane este unul pe care statul român l-a asumat față de NATO și față de partenerii bilaterali, urmând un grafic stabilit de armată.
Discuțiile despre securitatea flancului estic și despre rolul bazelor militare precum cea de la Mihail Kogălniceanu se încadrează într-un context de gestionare a instabilității politice. În perioada actuală, Nicușor Dan a recunoscut riscurile asociate ale alegerilor anticipate, subliniind că schimbările în calculele politice pot influența stabilitatea generală. Această perioadă de tranziție este marcată de o atenție sporită asupra modului în care deciziile de securitate și investițiile externe vor fi implementate.
Nicușor Dan a menționat și faptul că legislația electorală privind finanțarea a fost încălcată, un motiv pentru anularea alegerilor. Această situație juridică este relevantă pentru stabilitatea instituțională a țării în contextul viitoarelor procese de guvernare. În acest cadru, discuțiile despre viitorul cabinet și eventualele desemnări de premier rămân subiecte de interes pentru analiza stabilității politice din România.