Președintele României, Nicușor Dan, a desfășurat o serie de întâlniri oficiale la New York cu investitori americani, reprezentanți ai sectorului tehnologic și oameni de afaceri. Agenda delegației române a fost programată la câteva ore după discursul susținut în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU). Șeful statului a urmărit atragerea investițiilor străine și a prezentat posibilitățile de dezvoltare a companiilor americane pe piața națională.
În cadrul dialogului cu finanțatorii care achiziționează obligațiuni românești, Nicușor Dan a oferit detalii despre starea politică și financiară a țării. Președintele a menționat întâlniri specifice cu reprezentanții DFC și cu reprezentanții J.P. Morgan, oferind o perspectivă asupra stabilității economice. Deși a declarat că a avut discuții interesante cu investitorii, Nicușor Dan nu a oferit detalii suplimentare privind rezultatele concrete ale acestor interacțiuni diplomatice și economice.
Sectorul tehnologic a reprezentat un alt pilon al agendei de la New York, prin discuții axate pe dezvoltarea activităților de înaltă tehnologie în România. Nicușor Dan a subliniat potențialul specialiștilor români în domenii precum inteligența artificială, securitatea cibernetică, robotica și tehnologiile de apărare. Președintele a prezentat România ca o destinație pentru investiții, evidențiind alinierea țării la standardele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Pe plan energetic, președintele a anunțat că exploatarea a 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din Marea Neagră va începe în anul 2027. Acest proiect este prezentat ca un element esențial pentru consolidarea securității energetice europice și pentru reducerea dependenței continentului. Nicușor Dan a insistat pe importanța resurselor strategice, inclusiv a mineralelor critice, și a necesității de a securiza lanțurile de aprovizionare internaționale.
În ceea ce privește securitatea națională, Nicușor Dan a susținut creșterea cheltuielilor militare până la un nivel de 5% din PIB. Acesta a menționat că, în anul 2026, aceste cheltuieli vor reprezenta 3,7% din PIB, dar amenințările generate de Rusia impun o majorare bugetară. Președintele a invocat riscurile asociate atacurilor cibernetice, campaniilor de dezinformare și sabotajelor la adresa infrastructurii critice europene pentru a justifica această direcție de politică de apărare.
Aceste discuții de la New York vin într-un context în care România își ajustează prioritățile de securitate și energie pentru a răspunde provocărilor regionale. Președintele a menționat și sprijinul pentru Ucraina, implicarea în transportul cerealelor și cooperarea cu Bulgaria și Turcia pentru operațiuni împotriva minelor marine. De asemenea, planurile de extindere a interconexiunilor energetice cu Republica Moldova și Ucraina fac parte din strategia de consolidare a rezilienței naționale.