Președintele României, Nicușor Dan, a susținut un discurs în cadrul a 81-a Adunare Generală a Organizației Națiunilor Unite, în care a abordat multiple teme de securitate globală. Acesta a avertizat asupra extinderii amenințărilor din partea Rusiei, care nu se limitează la frontiera ucraineană, ci utilizează tactici de război hibrid. Nicușor Dan a subliniat că aceste acțiuni includ atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și sabotaje asupra infrastructurii critice, menite să submineze democrațiile și încrederea cetățenilor în instituții.
În ceea ce privește securitatea militară, Nicușor Dan a declarat că România susține creșterea cheltuielilor de apărare în cadrul NATO până la pragul de 5% din PIB. În prezent, România se situează la un nivel de 3,7% din PIB pentru acest segment. Președintele a menționat că acest efort este necesar pentru a descuraja amenințările externe și a asigura stabilitatea, în contextul în care România este statul cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina și a resimțit direct incidentele, precum prăbușirea unei drone peste o clădire rezidențială.
Pe plan regional, Nicușor Dan a prezentat România ca fiind un hub strategic pentru energie, transport și comerț, situat la intersecția dintre Dunăre și Marea Neagră. El a anunțat că, începând anul viitor, țara va începe exploatarea a 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale în Marea Neagră. România contribuie activ la securitatea maritimă prin grupuri operative de contra-măsuri împotriva minelor marine și prin parteneriate cu Bulgaria și Turcia, pentru a proteja libertatea de navigație și infrastructura submarină.
În ceea ce privește relațiile cu vecinii, președintele a reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina și Republica Moldova, oferind asistență refugiaților și facilitând tranzitul cerealelor ucrainene. România acționează ca un avocat pentru Republica Moldova în cadrul Uniunii Europene, oferind sprijin politic și tehnic în fața presiunii energetice și a campaniilor de destabilizare. De asemenea, Nicușor Dan a susținut implementarea planului de pace al administrației Trump pentru conflictul din Gaza și a pledat pentru diplomație în cazul Iranului.
Nicușor Dan a subliniat că Iranul nu trebuie să dețină arma nucleară și trebuie să respecte Tratatul de neproliferare nucleară și garanțiile Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Președintele a cerut transparență totală asupra programului nuclear iranian și a susținut că diplomația trebuie să fie prima opțiune pentru un acord durabil. În cadrul discursului, acesta a menționat și importanța libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, considerând acest aspect o responsabilitate comună a comunității internaționale.
Contextul securității regionale este marcat de o tensiune crescută la granița cu Rusia, în timp ce alte state europene adoptă măsuri de protecție civilă. De exemplu, Finlanda a început testarea adăposturilor civile după o perioadă de 30 de ani, iar Polonia discută implementarea unui „scut subteran” pentru protejarea populației în cazul unui conflict armat.