Președintele Nicușor Dan a susținut miercuri, 23 septembrie, un discurs în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York, în care a semnalat riscurile majore pentru democrație. Acesta a pus accent pe manipularea prin intermediul rețelelor sociale, considerând că aceasta reprezintă o amenințare subestimată. Nicușor Dan a avertizat că utilizarea coordonată a numeroaselor conturi false poate anula vocea individului și poate încălca libertatea de exprimare și de asociere.
În cadrul intervenției sale, președintele a explicat faptul că mii de conturi false care se exprimă în mod organizat pot descuraja cetățenii să mai ia parte la cauze importante. El a subliniat că, în sistemele democratice, principiul fundamental este ca o persoană să aibă o voce și un vot. Atacurile coordonate asupra ideilor unor persoane pot compromite procesul democratic prin intimidarea celorlalți participanți la dezbaterea publică.
Nicușor Dan a abordat și tema conflictului dintre Rusia și Ucraina, descriind războiul ca fiind ilegal, neprovocat și nejustificat. El a menționat că România, fiind statul cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, a resimțit direct efectele acestui conflict prin încălcări ale spațiului aerian. Președintele a relatat un incident în care o dronă s-a prăbușit peste o clădire rezidențială de pe teritoriul României, provocând răniri și pagube materiale.
În ceea ce privește securitatea regională, președintele a declarat că România va continua să sprijine Ucraina și Republica Moldova în fața agresiunii Rusiei. El a avertizat că Republica Moldova se confruntă cu un șoc economic și cu o campanie hibridă formată din dezinformare și presiune energetică. Pentru a contracara aceste amenințări, Nicușor Dan a susținut necesitatea creșterii cheltuielilor militare, menționând că ținta de 5% din PIB este un obiectiv de echilibrare.
Președintele a subliniat că România este în prezent la un nivel de 3,7% din PIB pentru cheltuielile de apărare. El a precizat că amenințarea Federației Ruse vizează întreaga Europă prin intermediul unui război hibrid, care include atacuri cibernetice și sabotaje. Aceste acțiuni au ca scop subminarea încrederii cetățenilor în instituțiile democratice și reducerea sprijinului acordat Ucrainei în contextul instabilității geopolitice actuale.
Contextul securitar actual evidențiază faptul că amenințarea Rusiei nu se limitează exclusiv la teritoriul Ucrainei, ci afectează întreaga Europă printr-un război hibrid. Această strategie include campanii de dezinformare și perturbări ale infrastructurilor critice. România a reacționat prin monitorizarea spațiului aerian și prin susținerea stabilității instituțiilor democratice din regiune, în special în fața presiunilor exercitate asupra Republicii Moldova.