Un nou monument dedicat militarilor români care și-au pierdut viața în captivitate a fost dezvelit pe 22 octombrie 2025 în orașul Goygol, Azerbaidjan. Această construcție amintește de destinul celor 169 de prizonieri români care au murit în cadrul Lagărului nr. 223 al NKVD. Evenimentul a fost organizat la Cimitirul Hanlar 1, marcând oficial memoria celor care nu s-au mai întors în țară după perioada de război și captivitate.
Ceremonia de dezvelire a fost însoțită de o slujbă religioasă de pomenire, destinată odihnei sufletelor celor decedați. Actul de comemorare a fost organizat în semn de respect față de militarii români care au suferit în lagărele sovietice. Participanții au asistat la acest moment solemn, care subliniază importanța păstrării memoriei celor care au murit departe de locurile de origine, în condiții de captivitate în perioada 1944-1948.
Ambasadorul României în Republica Azerbaidjan, Vasile Soare, a participat la eveniment și a transmis un mesaj de omagiu. Cu ocazia Zilei Armatei Române, diplomatul a evocat sacrificiul militarilor care au decedat pe front sau în lagărele sovietice în calitate de prizonieri de război. Vasile Soare a subliniat necesitatea de a păstra vie memoria acestora, afirmând că gândul se îndreaptă către ostașii care nu au mai revenut niciodată acasă.
„De Ziua Armatei Române gândul nostru se îndreaptă în primul rând către ostașii români care nu s-au mai întors niciodată Acasă, găsindu-și sfârșitul pe front și în lagărele sovietice, ca prizonieri de război. Veșnică lor pomenire!”, a declarat Vasile Soare în cadrul acestui moment de comemorare.
Acest act oficial readuce în atenția publicului destinul tragic al prizonierilor români care au fost trimiși în lagărele sovietice atât în timpul, cât și după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Evenimentul evidențiază eforturile de menținere a memoriei acestor persoane peste hotare, într-un context în care identificarea și onorarea celor care au murit în lagăre precum cel nr. 223 al NKVD rămâne o prioritate pentru diplomația română.
Istoricul acestor captivități se înscrie într-un context larg de postbelwar, când numeroși militari români au fost deținuți în sistemul de lagăre sovietic. Aceste experiențe de captivitate și decesele survenite în lagărele NKVD au lăsat urme profunde în memoria colectivă, reprezentând un capitol dureros al relațiilor dintre România și regimul sovietic din acea perioadă de tranziție și conflict.