Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a subliniat joi necesitatea unei acțiuni coordonate pentru protejarea democrației în cadrul Conferinței Europene a Președinților de Parlamente de la Roma. Oficialul a atras atenția asupra noilor amenințări care afectează securitatea continentului european, în contextul războiului din Ucraina. Mesajul său pune accent pe importanța colaborării între instituțiile publice, societatea civilă și sectorul privat pentru a contracara riscurile actuale.
Mircea Abrudean a explicat faptul că Europa se confruntă cu o schimbare fundamentală în modul în care îi este contestată securitatea. În timp ce războiul din Ucraina continuă să provoace ravagii, apărarea continentului necesită mult mai mult decât protecția împotriva amenințărilor tradiționale, precum rachetele sau armele convenționale. Președintele Senatului a menționat că trebuie să ne apăramem împotriva informațiilor false care pot declanșa reacții periculoase în societate.
În cadrul intervenției sale, Mircea Abrudean a detaliat modul în care tacticile hibride operează prin combinarea atacurilor cibernetice cu constrângerea economică și manipularea opiniei publice. Aceste tactici testează reziliența instituțiilor democratice prin perturbarea aprovizionării cu energie sau prin transformarea migrației și a comerțului în arme. Potrivit oficialului, orice element, de la furtul de date personale până la perturbarea aprovizionării cu alimente, poate deveni un instrument de atac.
Președintele Senatului a evidențiat impactul major al propagandei și al știrilor false asupra comunităților, în special în perioadele electorale. El a precizat că operațiunile de influență sunt direcționate către grupurile vulnerabile și către figurile publice, fiind necesară o reziliență la nivelul întregii societăți. Această abordare trebuie să includă mass-media, instituțiile academice, sectorul privat și cetățenii de rând pentru a fi eficientă.
România rămâne angajată față de o Europă unită, sigură și liberă, a declarat Mircea Abrudean. Pentru a asigura stabilitatea democrațiilor, oficialul a propus combinarea rigoarei legislative cu supravegherea instituțională și cooperarea internațională. Politicienii au datoria de a adopta cadre legislative care să protejeze procesele democratice, fără a compromite drepturile fundamentale, transformând unitatea europeană într-o apărare de neclintit.
Contextul securității europene este marcat de o evoluție constantă a riscurilor geopolitice, unde amenințările convenționale sunt completate de cele de tip hibrid. Aceste din urmă vizează destabilizarea ordinii publice prin canale non-militare. În acest cadru, stabilitatea instituțiilor de stat și capacitatea de a răspunde la atacurile cibernetice sau la dezinformare devin piloni esențiali pentru menținerea integrității democrației în regiune.