Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a declarat că Ungaria nu a notificat oficial România cu privire la proiectul de construire a unui prag submersibil pe Dunăre. Această măsură este menită să asigure apa necesară sistemului de răcire al Centralei Nucleare Paks, însă nu a respectat prevederile Convenției Espoo. Autoritățile de la București avertizează că intervenția, care vizează creșterea nivelului apei în amonte, ar putea avea efecte negative asupra debitului Dunării pe teritoriul României.
Situația a fost discutată în cadrul unei reuniuni extraordinare a Comisiei Internaționale pentru protecția fluviului Dunărea (ICPDR), organizată pe 26 august 2026. Reuniunea a fost convocată ca răspuns la seceta severă și debitele scăzute care afectează bazinul hidrografic, generând dificultăți pentru producția de energie și navigație. În cadrul acestei sesiuni, reprezentanții României au subliniat necesitatea unei cooperări consolidate și a schimbului de informații în timp util între statele din amonte și cele din aval.
Ungaria a transmis o informare prin email pe 13 august 2026 către statele Părți ale Convenției pentru protecția fluviului Dunărea, invocând necesitatea de intervenție imediată. O primă măsură a inclus scufundarea a două barje de 80 de metri, însă soluția tehnică principală rămâne construcția pragului submersibil. Autoritățile ungare au argumentat că acțiunea este dictată de o stare de urgență climatică și forță majoră, prioritizând securitatea energetică în detrimentul procedurilor administrative de mediu.
Deși Convenția Espoo impune notificarea oficială a statelor potențial afectate înainte de autorizarea unor lucrări cu impact transfrontalier, Ungaria a invocat regimul de urgență. În dreptul internațional al mediului, situațiile de pericol iminent pentru siguranța nucleară pot permite suspendarea temporară a termenelor administrative lungi. Totuși, Ministerul Mediului subliniază că Ungaria rămâne responsabilă pentru orice efect negativ transfrontalier care se poate manifesta în lunile sau anii următori.
Pe lângă preocupările de mediu, organizația Pro Danube International a solicitat menținerea unei navigații sigure și predictibile pe Dunăre. Deși recunoaște necesitatea protejării infrastructurii energetice critice a Ungariei, entitatea a avertizat că incertitudinea privind întreruperile de trafic afectează porturile și companiile logistice. Această interdependență între securitatea apei, energia și navigația a fost evidențiată ca un punct critic în rezoluțiile stabilite în urma reuniunii ICPDR.
Cooperarea în gestionarea resurselor de apă din bazinul Dunării este coordonată de ICPDR, cu sediul la Viena. Această convenție reunește 14 state părți, printre care România, Ungaria, Bulgaria, Serbia și Austria, asigurând un cadru de decizie pentru protecția fluviului. Gestionarea acestor resurse devine tot mai complexă pe măsură ce fenomenele climatice extreme afectează stabilitatea debitelor și securitatea regională.