Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a efectuat o vizită de lucru la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă pentru a analiza situația reactoarelor și proiectele strategice de investiții. Întâlnirea a inclus discuții despre cooperarea tehnologică bilaterală și respectarea angajamentelor asumate pentru infrastructura nucleară națională. La aceste consultări au participat ambasadorul Republicii Coreea în România, E.S. Hur Seung-chul, președintele Consiliului de Administrație al Nuclearelectrica, Laurențiu Cazan, și directorul general al societății, Mihai Laurențiu Gioară.
Agenda discuțiilor a pus un accent deosebit pe respectarea strictă a calendarelor de execuție pentru marile proiecte nucleare din țară. Printre prioritățile identificate se numără planul de retehnologizare a Unității 1, o operațiune care are scopul de a extinde durata de exploatare a reactorului cu 30 de ani. Pentru realizarea acestui proiect, este prevăzută oprirea reactorului pentru lucrări în intervalul stabilit între anii 2027 și 2030.
În paralel cu retehnologizarea, proiectul dedicat Unităților 3 și 4 se află în faza de pregătire a șantierului, urmând ca debutul construcției să aibă loc în anul 2027. Un element tehnic important este lucrul la Instalația de Detritiere (CTRF), care reprezintă o premieră tehnică la nivel european. Această componentă are ca scop eliminarea tritiului din apa grea pentru a asigura protecția mediului în timpul proceselor de producție.
Dumitru Chisăliță a subliniat importanța accelerării execuției proiectelor, avertizând că orice întârziere poate afecta securitatea energetică a țării și poate genera costuri majore pentru consumatori. Ministrul a menționat că toate părțile implicate trebuie să respecte termenele agreate pentru a menține echilibrul în Sistemul Electroenergetic Național. Monitorizarea stadiului fiecărui șantier este o prioritate pentru minister, pentru a asigura siguranța consumatorilor casnici și industriali.
Toate aceste componente de investiții sunt esențiale pentru asigurarea viitorului producției de energie în bandă la Cernavodă. Proiectele menționate vizează atât modernizarea infrastructurii existente, cât și extinderea capacității de producție prin noile unități. Succesul acestor etape de construcție și retehnologizare depinde de respectarea strictă a etapelor de pregătire și de cooperarea tehnologică dintre actorii implicați în sectorul nuclear național.
Contextul acestor investiții apare într-un moment în care prețurile la energia electrică au crescut semnificativ, iar românii plătesc cel mai scump curent electric din Uniunea Europeană, raportat la puterea de cumpărare. În ultimele doceize luni, prețurile au înregistrat o creștere de peste 50%, ceea ce subliniază importanța stabilității infrastructurii de producție pentru protecția economică a populației și a sectorului industrial.