Președintele Nicușor Dan a transmis, luni, 26 octombrie, un mesaj oficial în urma alegerilor parlamentare anticipate organizate duminică, 25 octombrie, în Serbia. Șeful statului a felicitat poporul sârb și mișcarea studențească pentru victoria obținută în acest scrutin, subliniind caracterul istoric al evenimentului. Nicușor Dan a evidențiat faptul că participarea la vot a fost cea mai ridicată din ultimele decenii, marcând un moment de schimbare politică majoră pentru țara vecină.
Prin intermediul platformei X, președintele a declarat că România este pregătită să colaboreze cu noul Guvern de la Belgrad. Obiectivul principal al acestui parteneriat va fi susținerea parcursului european al Serbiei și promovarea unei vecinătăți prospere. Nicușor Dan a menționat că Bucureștiul și Belgradul pot construi un parteneriat mai puternic, bazat pe relațiile de prietenie de-a lungul Dunării, profitând de legăturile istorice și de comunitățile apropiate dintre cele două state.
Victoria mișcării studențești vine după un val de proteste care a început în noiembrie 2024, declanșat de tragedia de la gara din Novi Sad. În urma prăbușirii unei părți a acoperișului, care a provocat moartea a 16 persoane, manifestările au cerut transparență și sancționarea celor responsabi. Ulterior, mișcarea s-a transformat într-un protest național împotriva corupției, mobilizând sute de mii de persoane și amplificând presiunea asupra sistemului politic sârb.
În cadrul alegerilor, Lista Studenților a reușit să învingă formațiunea condusă de fostul președinte Aleksandar Vučić, care și-a recunoscut înfrângerea înainte de anunțarea rezultatelor finale. Conform estimărilor prezentate de Vučić, mișcarea studențească ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate în Parlament. În contrast, partidul fostului președinte ar urma să dețină aproximativ 105 locuri în cadrul acestui scrutin parlamentar anticipat.
Mobilizarea electorală din Serbia a fost considerată istorică, având aproximativ 6,4 milioane de alegători care au avut posibilitatea de a participa la vot. Un reper similar de mobilizare în Serbia a fost înregistrat în anul 2000, când participarea a fost de aproximativ 70%, în contextul înlăturării de la putere a lui Slobodan Miloșevici. Mișcarea studențească a prezentat acest proces de vot ca fiind un referendum împotriva sistemului politic construit în jurul lui Aleksandar Vučić.
Schimbarea politică din Serbia reflectă o evoluție semnificativă a dinamicii regionale, influențând direct relațiile de diplomație și securitate din zona Balcanilor. Rezultatul alegerilor, marcat de o prezență masivă la urne, indică o dorință de reformă structurală în cadrul instituțiilor de stat sârbe, ceea ce poate impacta modul în care partenerii regionali, inclusiv România, gestionează cooperarea transfrontalieră și integrarea europeană a țării vecine.