Ministerul Afacerilor Externe a emis miercuri, 4 noiembrie, o reacție oficială în urma declarațiilor făcute de Alice Weidel, lidera partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Aceasta a susținut că migranții din România profită de sistemul de protecție socială din Germania, generând costuri pentru statul german. Instituția diplomatică română a declarat că monitorizează toate pozițiile publice relevante care vizează comunitatea românească din străinătate, inclusiv pe teritoriul Germaniei.
Ministerul a subliniat că prezența cetățenilor români în Germania aduce o contribuție economică și socială majoră, fiind apreciată atât de autoritățile germane, cât și de angajatori. În comunicatul său, MAE a declarat că respinge orice formă de instrumentare în scop politic a prezenței conaționalilor în țările membre ale Uniunii Europene. Pentru a gestiona situația, instituția a menționat că utilizează un dialog diplomatic permanent cu autoritățile publice pentru a transmite reacția oficială la aceste declarații discriminatorii.
Alice Weidel a făcut aceste afirmații pe 28 octombrie, după ce a distribuit un reportaj publicat de Die Welt. Lidera AfD a susținut că alocații pentru copii, ajutoare sociale de bază și servicii medicale sunt exploatate de migranți, menționând că în Magdeburg cheltuielile au crescut de 20 de ori, ajungând la 3 milioane de euro pe an. Reportajul jurnalistei Jana Gareis analizează efectele migrației în orașe precum Magdeburg, Halle și Hagen, evidențiind dificultățile administrațiilor locale.
Reacția politică din România a fost imediată, președintele PSD, Sorin Grindeanu, solicitând liderului AfD să își retragă afirmațiile și să prezinte scuze comunității românești. Grindeanu a criticat culpabilizarea colectivă pe criterii de origine, afirmând că acest lucru contravine valorilor Uniunii Europene. El a adăugat că românii merită același respect pe care îl primesc cetățenii germani în restul Europei și a promis că va apăra drepturile conaționalilor la fel cum își apără drepturile germanilor care lucrează în UE.
Contextul acestei tensiuni apare într-un moment în care discuțiile despre migrație și protecția socială rămân subiecte sensibile în politicile interne ale statelor membre ale Uniunii Europene. În cadrul acestui bloc regional, mobilitatea forței de muncă este un pilon central, însă gestionarea resurselor publice și integrarea comunităților de migranți generează frecvent dezbateri intense între partidele de centru și cele de extremă dreapta din diverse țări europene.
În Germania, problemele semnalate în reportaj includ plângeri ale localnicilor din Magdeburg privind zgomotul, gunoiul și incidentele violente. De asemenea, barierele lingvistice și lipsa de reacție din partea autorităților locale sunt menționate ca factori care îngreunează rezolvarea problemelor în cartierele unde s-au stabilit românii. Această situație alimentează discursul politic al partidelui AfD privind necesitatea unei schimbări radicale a politicii de migrație.