Rachete și drone rusești au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova în contextul atacurilor lansate asupra Ucrainei, a declarat Kaja Kallas. Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, în cadrul celei de-a zecea reuniuni a Consiliului de Asociere UE–Republica Moldova. Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate a subliniat că aceste incidente fac parte dintr-un set de presiuni menite să afecteze funcționarea societății.
Kaja Kallas a descris aceste încălcări drept o formă de presiune asupra țării, legând situația de securitate a Republicii Moldova direct de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Incidentele implică obiecte aeriene care au traversat teritoriul, obligând autoritățile moldovenești să monitorizeze constant spațiul și să investigheze fragmente căzute pe sol. Această situație transformă războiul din statul vecin într-un risc fizic direct pentru populația și teritoriul Republicii Moldova.
Dincolo de componenta militară, Kaja Kallas a evidențiat prezența unor presiuni hibride care vizează instituțiile, spațiul informațional, infrastructura și securitatea cibernetică. Aceste acțiuni de intimidare nu presupun neapărat un atac militar convențional, dar urmăresc perturbarea proceselor democratice. Uniunea Europeană combină astfel sprijinul pentru apărare cu instrumente de reziliență și securitate internă, oferind asistență prin misiunea UE din Republicii Moldova pentru combaterea acestor amenințări.
În ceea ce privește finanțarea, sprijinul cumulat acordat Republicii Moldova prin Facilitatea europeană pentru pace a ajuns la 317 milioane EUR. Deși a fost menționată suma de 120 de milioane EUR pentru apărarea antiaeriană, aceasta nu reprezintă o nouă alocare făcută la această reuniune. Această sumă fusese deja adoptată în iulie, iar menționarea ei în contextul actual servește la reafirmarea necesității consolidării capacităților de apărare în fața noilor incidente.
Premierul Vasile Tofan a intervenit asupra temei neutralității constituționale, susținând că aceasta nu trebuie confundată cu slăbiciunea statului. El a argumentat că Republica Moldova trebuie să dețină capacitatea necesară pentru a-și proteja suveranitatea, instituțiile și populația în fața amenințărilor externe. Mesajul subliniază nevoia de modernizare a sistemelor de apărare, chiar dacă țara își păstrează statutul de neutralitate și nu este membră a NATO.
Cooperarea dintre Chișinău și Bruxelles se desfășoară într-un moment în care procesul de aderare la Uniunea Europeană este accelerat. În cadrul aceleiași conferințe, comisara pentru extindere Marta Kos a indicat că următoarele două clustere de negociere pentru Republica Moldova și Ucraina ar putea fi deschise într-un termen apropiat. Acest proces de integrare depinde de îndeplinirea condițiilor necesare și de finalizarea procedurilor de către statele membre.
Contextul securității regionale rămâne extrem de volatil, fiind influențat de intensitatea conflictului din Ucraina. Atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene și incidentele maritime din Marea Neagră, precum lovirea navelor de transport, contribuie la o stare de alertă permanentă la nivelul frontierelor de est ale Uniunii Europene, afectând direct stabilitatea statelor vecine.