Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a efectuat vineri o vizită oficială la sediul Curții Penale Internaționale (CPI) din Olanda. Scopul deplasării la Haga a fost exprimarea sprijinului ferm al Uniunii Europene față de această instituție internațională, care se confruntă recent cu măsuri de sancționare din partea Statelor Unite. Această acțiune diplomatică subliniază poziția europeană în contextul tensiunilor dintre Washington și organismul de justiție penală globală.
În cadrul acestei întâlniri, Kaja Kallas s-a reunit cu președintea CPI, Tomoko Akane, pentru a transmite mesajul de solidaritate al UE. Șefa diplomației europene a subliniat că sprijinul vizează nu doar instituția în sine, ci și judecătorii care activează în cadrul acesteia, precum și activitatea lor profesională. Mesajul a fost publicat de Kallas pe platforma X, unde a reiterat susținerea pentru funcționarea Curții în condiții de presiune externă.
Uniunea Europeană a manifestat deja regret față de decizia Statelor Unite de a impune sancțiuni Curții Penale Internaționale și a solicitat oficial ridicarea acestora. Kaja Kallas a precizat că UE va utiliza următoarele șase luni pentru a desfășura procese de dialog, în scopul găsirii unei soluții de rezolvare. În această perioadă, instituțiile europene vor analiza și modalitățile suplimentare prin care pot ajuta Curtea să își îndeplinească misiunea.
Tensiunile au crescut după ce, pe 9 octombrie, Washingtonul a anunțat noi sancțiuni împotriva CPI, menite să paralizeze activitatea zilnică a instituției. Aceste măsuri vor intra în vigoare peste șase luni. Administrația americană a luat această decizie ca reacție la mandatul de arestare emis de CPI pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, un aliat apropiat al Statelor Unite, în legătură cu presupuse crime comise în Fâșia Gaza.
Instituția a primit un semnal de susținere și din partea Parlamentului European, care i-a acordat Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, fiind cea mai importantă distincție a Uniunii Europene în domeniul drepturilor omului. CPI are rolul de a investiga și, atunci când există motive juridice, de a judeca persoanele acuzate de cele mai grave infracțiuni care afectează comunitatea internațională, inclusiv genocid, crime de război, crime împotriva umanității și criza de agresiune.
Curtea Penală Internățională funcționează ca un organism de justiție globală, având competența de a urmări fapte de o gravitate extremă. Aceasta intervine atunci când sistemele naționale nu pot sau nu vor să judece infracțiunile menționate. Prin mandatele de arestare emise, CPI urmărește responsabilizarea indivizilor pentru crimele de război și cele împotriva umanității, indiferent de statutul politic al acestora pe scena internațională.