Kaja Kallas, înaltul reprezentant pentru politica externă și politica de securitate al Uniunii Europene, a desfășurat vineri o serie de discuții diplomatice la Vatican și la Roma. În cadrul audienței de la Sfântul Scaun, aceasta a discutat cu Papa Leon al XIV-lea despre conflictele active din Ucraina și Orientul Mijlociu. Temele abordate au inclus necesitățile umanitare urgente și riscurile generate de polarizarea socială, precum și impactul inteligenței artificiale.
În urma întâlirii de la Vatican, Kaja Kallas s-a deplasat la Roma pentru o ședință de lucru cu ministrul italian de externe, Antonio Tajani. Cele două personalități au analizat importanța consolidării parteneriatului Uniunii Europene cu țările din regiunea Golf. De asemenea, s-a pus accent pe necesitatea de a asigura libertatea de navigație și pe rolul flotei europene în zonele critice, respectiv Marea Roșie și Strâmtoarea Ormuz, pentru protecția rutelor comerciale.
Pe tema securității europene, Antonio Tajani a subliniat importanța menținerii unui sprijin ridicat din partea Europei față de Ucraina, în contextul atacurilor militare rusești reînnoite. Ministrul italian a insistat pe necesitatea de a întări răspunsul instituțiilor europene la amenințările hibride și la riscurile legate de securitatea cibernetică. Kaja Kallas a apreciat contribuția Italiei, menționând sprijinul oferit prin personal diplomatic, militar și unități navale în misiunile de securitate ale UE.
Discuțiile de la Roma au vizat și reformarea instrumentelor de acțiune externă ale Uniunii Europene. Antonio Tajani i-a înmânat lui Kaja Kallas o propunere italiană menită să consolideze Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE). Dialogul a cuprins, de asemenea, subiecte precum integrarea Balcanilor de Vest în UE, echilibrele din regiunea Indo-Pacific, relațiile cu China și situația din continentul african, analizată în contextul tensiunilor dintre Eritreea și Etiopia.
Italia rămâne un contributor major pentru misiunile internaționale ale Uniunii Europene, oferind resurse semnificative pentru operațiunile de securitate. Conform comunicatului oficial, o treime din toate contribuțiile destinate acestor misiuni internaționale ale UE sunt puse la dispoziție de către Italia. Această implicare este reflectată în prezența constantă a personalului și a echipamentelor de transport naval în zonele de conflict sau de monitorizare a securității maritime.
Evoluția securității globale este marcată de o creștere a riscurilor tehnologice și a instabilității geopolitice. În acest context, dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale a devenit un subiect de preocupare pentru liderii internaționali, fiind privită ca un factor care poate accentua polarizarea socială. Gestionarea acestor noi tehnologii, alături de răspunsul la amenințările cibernetice, reprezintă acum o componentă esențială a strategiei de apărare și a politicii externe a Uniunii Europene.