O întâlnire desfășurată pe 31 martie între liderul PSD, Sorin Grindeanu, și ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, la un restaurant din București, a generat discuții despre suveranitatea națională. La masa respectivă au mai fost prezenți fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, și consilierul prezidențial, Florin Vlădică. Sorin Grindeanu a explicat ulterior că discuțiile au vizat coridorul vertical de gaze, o rută energetică strategică pentru tranzit în România, respingând orice altă interpretare.
Relația bilaterală cu Statele Unite ale Americii este marcată de decizii care au pus sub semnul întrebării independența politică a țării. Parteneriatul strategic a fost lansat oficial în iulie 1997, în timpul președinției lui Constantinescu, însă apropierea militară a început încă din 1999, prin acordul de survol pentru intervenția din Iugoslavia. Această acțiune a fost controversată deoarece a fost desfășurată fără un mandat explicit al Consiliului de Securitate al ONU, invocând dreptul la ingerință umanitară.
Un alt moment critic a fost implicarea în conflictul din Irak, după ce România a semnat scrisoarea „Vilnius 10” în februarie 2003. Bucureștiul a oferit facilități, inclusiv baza Mihail Kogălniceanu, și a trimis peste 5.200 de militari în coaliția condusă de SUA. Ulterior, Iraq Survey Group a demonstrat că informațiile privind armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein erau nefondate, ceea ce a afectat reputația României ca aliat NATO.
Scandalul închisorilor secrete ale CIA a reprezentat un alt episod de tensiune extremă. Deși autoritățile române au negat existența unor astfel de locații, CEDO a stabilit că „Detention Site Black” a funcționat în România între septembrie 2003 și noiembrie 2005. Curtea a reținut că statul român a cooperat la programul de detenție secretă, aplicând regimuri de izolare și suferință, fiind ulterior obligată să plătească 100.000 de euro pentru prejudicii morale.
Parteneriatul a fost marcat și de incidente juridice și economice, precum cazul Teo Peter, decedat în 2004 după un accident cauzat de un militar american care beneficia de imunitate diplomatică. Totodată, contractul cu compania Bechtel pentru Autostrada Transilvania a devenit un simbol al gestionării defectuoase, costând statul aproximativ 1,4 miliarde de euro pentru doar 52 de kilometri de autostradă finalizată. Proiectul a fost reziliat în 2013, după un deceniu de întârzieri și litigii.
În prezent, administrația de la București încearcă să refacă legăturile cu Washingtonul, în special în contextul politicii lui Donald Trump. Ultimul gest major a fost permisiunea de a utiliza bazele militare românești în războiul americanilor cu Iranul. Nicușor Dan a propus, de asemenea, partajarea costurilor operațiunilor SUA pe teritoriul României, într-un efort de a preveni retragerea trupelor americane din țară.
Contextul geopolitic actual este influențat de dinamica dintre partidele politice interne și orientările externe. În timp ce anumite forțe politice, precum AUR, adoptă poziții critice față de guvernul de la București, alegând să boicoteze anumite proceduri parlamentare, relația cu partenerii de la Washington rămâne un pilon central al politicii de securitate națională și al stabilității instituționale.