Președintele Nicușor Dan a participat la primul Summit al Inițiativei pentru Integrare Carpatică, cunoscut sub indicativul C8, desfășurat în regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk. Evenimentul a avut loc la invitația Președintelui Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, marcând o etapă nouă în cooperarea regională. România, care găzduiește jumătate din lanțul muntos carpatic, are un rol semnificativ în acest nou format de cooperare transfrontalieră.
Inițiativa C8 reunește opt state situate de-a lungul Munților Carpați: Austria, Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ungaria și Ucraina. Scopul principal al acestui format este transformarea spațiului carpatic comun într-o zonă dedicată securității, dezvoltării economice, investițiilor și cooperării. Obiectivele concrete includ construcția de drumuri noi, crearea de puncte de trecere a frontierei, dezvoltarea conexiunilor energetice, promovarea turismului și protecția mediului în regiune.
Din punct de vedere financiar, pentru cele opt țări membre au fost identificate deja 34 de proiecte cu o valoare totală de 115 miliarde de euro. Finanțarea ar putea proveni din instrumente UE existente sau prin crearea unui instrument de finanțare transnațional. În acest context, Guvernul României a aprobat o investiție de până la 50 de milioane de euro către un fond regional, destinat proiectelor de infrastructură, logistică și conectivitate.
Pe lângă aspectele economice, Nicușor Dan a subliniat importanța protejării drepturilor minorităților naționale prin valorificarea bogăției lingvistice și culturale a regiunii. Președintele a menționat că a discutat cu Volodîmîr Zelenski despre interesele comunităților de români, asigurând reprezentanții acestora că apărarea drepturilor lor este o prioritate majoră. Această misiune este considerată un aspect crucial pentru ambasadele și consulatele României care operează peste hotare.
Participarea la C8 se înscrie într-un peisaj complex de formate regionale în care România este implicată, precum B9, I3M sau Comunitatea Politică Europeană. Există întrebări privind sinergia dintre aceste inițiative și dacă investițiile românești sunt convergente. În timp ce formatul B9 se concentrează pe achiziții comune de echipamente prin SAFE, România caută să își consolideze poziția de hub regional de energie și conectivitate prin proiecte precum Via Carpatia sau Coridorul Vertical de Gaze.
Evoluția politicii externe românești este marcată de participarea la diverse platforme de securitate și cooperare economică, de la formatul Helsinki la parteneriate strategice. Aceste decizii de politică externă, deși par izolate, fac parte dintr-un efort de integrare în structurile de securitate și dezvoltare ale Europei. România încearcă să echilibreze prezența în formate regionale noi cu menținerea intereselor de securitate pe flancul estic al NATO.