Grecia va restitui statului bulgar rămășițele țarului Samuil, conform unei decizii anunțate de prim-ministrul Rumen Radev în cadrul ședinței săptămânale a Guvernului de la Sofia. Acest proces de restituire este descris de liderul bulgar ca fiind un acord istoric, rezultat în urma unor discuții intense purtate între reprezentanții celor două state. Procesul include nu doar resturile țarului, ci și alte elemente de importanță istorică semnificativă pentru Bulgaria.
Ceremonia oficială de predare a rămășițelor va avea loc la Muzeul Culturii Bizantine din Salonic, sub egida prim-ministrului Greciei. Ulterior, resturile vor fi transportate cu o aeronavă Spartan către Sofia, pentru a fi depuse într-un sarcofag în Biserica Sfânta Sofia. Această locație este semnificativă, fiind locul unde țarul Samuil a primit botezul creștin în perioada copilăriei. Rumen Radev a invitat cetățenii să participe la un eveniment de omagiu pe 3 octombrie, în Piața Battenberg.
Pe lângă rămășițele lui Samuil, Bulgaria va primi și resturile provenite din alte două sarcofage. Se estimează că aceste obiecte istorice aparțin țarului Gavril Radomir și altor membri ai familiei regale. Guvernul de la Sofia va aproba textul acordului care permite ministrului Culturii să semneze documentul împreună cu omologul său grec. Acordul prevede și transferul reciproc al unor artefacte istorice și obiecte religioase, în scopul păstrării lor în siguranță în cele două țări.
Eforturile de recuperare a acestor relicve au început în anul 1965, după ce arheologul grec Nikolaos Moutsopoulos le-a descoperit în timpul săpăturilor de la bazilica construită de Samuil pe insula Sfântul Ahile. Rumen Radev a subliniat că statul bulgar a depus eforturi continue timp de șase decenii pentru a finaliza acest proces. Prim-ministrul i-a exprimat recunoștința prim-ministrului Greciei, Kyriakos Mitsotakis, pentru curajul politic și viziunea de om de stat necesară pentru încheierea acestui parteneriat.
Acest demers diplomatic subliniază consolidarea legăturilor bilaterale dintre Bulgaria și Grecia, folosind memoria istorică ca punct de unitate. Rumen Radev a menționat că apartenența comună la UE facilitează înțelegerea sensibilităților reciproce între cele două state. În cadrul acestui proces de cooperare culturală, ambele guverne urmăresc protecția patrimoniului și respectarea moștenirii istorice comune, transformând un subiect de dispută arheologică într-un instrument de diplomație și stabilitate regională.
În cadrul relațiilor diplomatice europene, astfel de acorduri de restituire a patrimoniului cultural sunt adesea facilitate de cadrul instituțional comun al Uniunii Europene. Aceste procese permit negara membre să își gestioneze moștenirea istorică într-un mod coordonat, respectând normele de protecție a artefactelor. Cooperarea între statele membre în domeniul culturii și al arheologiei contribuie la consolidarea relațiilor de bună vecinătate și la protejarea identității istorice regionale.