Estonia a decis impunerea unor sancțiuni naționale independente asupra oligarhilor ruși Mihail Fridman și Alișer Usmanov. Această mișare vine la urma eliminării controversate a acestora de pe lista neagră extinsă a sancțiunilor Uniunii Europene. Decizia Tallinnului reflectă disensoagul față de compromisul diplomatic prin care sancțiunile UE au fost prelungite pentru aproximativ 3.000 de persoane și entități rusești, trecând de la o perioadă de șase luni la una de trei ani.
Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a semnat decretul pentru impunerea acestor sancțiuni naționale în cadrul unei deplasări la New York. Margus Tsahkna a utilizat platforma X pentru a îndemna alte state să adopte măsuri similare împotriva celor doi bărbați. El a susținut că ambii oligarhi sprijin agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Precedentul este marcat de faptul că Tallinn nu a susținut decizia de la nivelul UE și s-a abținut de la vot în timpul procesului de votare final.
Eliminarea oligarhilor de pe lista comună a fost rezultatul presiunilor exercitate de Franța și Slovacia. Franța a invocat motive de securitate națională pentru a solicita scoaterea lui Usmanov, în timp ce Luxemburgul ar fi insistat pentru Mihail Fridman, având în vedere o cerere de arbitraj de 16 miliarde de dolari depusă de acesta împotriva țării. Alișer Usmanov este un miliardar de origine uzbekă, cu investiții în tehnologie și minerit, fiind pe lista neagră încă de la începutul războiului din 2022.
Mihail Fridman este un om de afaceri israeliano-rus, născut în Ucraina, fiind cofondatorul Alfa Bank, cea mai mare bancă non-statală din Rusia. Ambii oligarhi sunt asociați cu președintele rus Vladimir Putin și cu complexul militar-industrial care susține eforturile de război ale Moscovei. Reacția oficialilor ucraineni a fost critică, președintele Volodimir Zelenski calificând eliminarea lor drept o decizie „sinucigașă și contraproductivă”, în timp ce trimisul special al Ucrainei pentru sancțiuni a avertizat împotriva creării unui nou precedent.
În regiunea baltică, Letonia a exercitat dreptul de veto asupra prelungirii sancțiunilor, ca semn de protest față de eliminarea oligarhilor. Ulterior, Letonia s-a abținut de la vot cu câteva ore înainte de expirarea termenului, permițând adoptarea moțiunii la nivelul Uniunii Europene. Această evoluție subliniază tensiunile dintre statele membre privind modul în care sunt gestionate restricțiile economice împotriva entităților rusești în contextul conflictului actual.
Deciziile privind sancțiunile împotriva persoanelor și entităților rusești fac parte dintr-un cadru juridic european complex, care vizează restricționarea accesului Moscovei la resurse financiare și tehnologice. În cadrul Uniunii Europene, aceste măsuri sunt de obicei adoptate prin proceduri de unanimitate, ceea ce permite statelor membre să exercite presiuni diplomatice sau să utilizeze veto-ul pentru a influența conținutul listelor de sancțiuni, reflectând diverse interese de securitate națională.