Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, participă la Luxemburg la prima reuniune a Consiliului TTE Energie de la preluarea mandatului său. Conform agendei oficiale, discuțiile vor viza subiecte critice pentru sectorul energetic european și pentru România, punând accent pe securitatea aprovizionării cu energie în perspectiva iernii 2026-2027. Pe lângă acest aspect, Dumitru Chisăliță va aborda tarifele de rețea și direcțiile politicii energetice europene care vor intra în vigoare după anul 2030.
În cadrul reuniunii Alianței Nucleare, discuțiile se vor concentra pe rolul pe care energia nucleară îl are în viitorul mix energetic european. Obiectivul principal este evaluarea contribuției acestui tip de energie la asigurarea unei producții stabile, care să prezinte emisii reduse de carbon. Oficialii instituției au subliniat că aceste teme sunt esențiale pentru România, în special în ceea ce privește siguranța alimentării, dezvoltarea capacităților de producție și necesitatea modernizării infrastructurii energetice naționale.
Participarea la aceste forumuri internaționale reprezintă o oportunitate pentru România de a prezenta prioritățile naționale în cadrul proceselor de decizie. Dumitru Chisăliță va contribui la discuțiile privind viitorul politicilor energetice europene, având în vedere importanța directă a acestora pentru stabilitatea energetică a țării. Această implicare este considerată vitală pentru a asigura o poziționare adecvată a intereselor românești în cadrul reglementărilor europene privind energia și infrastructura de rețea.
Situația energetică națională este marcată de o stare de alertă, care a fost stabilită de la data de 1 august. Această alertă a fost cauzată de închiderea primei unități de la Cernavodă, operată de Nuclearelectrica, pe 28 iulie, din cauza debitului redus al Dunării. Această problemă a afectat și producția celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie, la nivel multianual, cu un procent de 10-15% din energia națională, ducând la o înjumătățire a producției acestora.
În ceea ce privește reactoarele de la Cernavodă, a doua unitate a fost oprită pe 13 august, după ce intervențiile nu au reușit să mențină un nivel optim al apei în bazinul de aspirație. Nuclearelectrica estima, conform unei note privind rectificarea bugetului, că cele două unități vor fi repuse în producție la data de 1 noiembrie 2026. Totuși, Dumitru Chisăliță a menționat că unul dintre reactoare ar putea fi repornit în jurul datei de 15 noiembrie, dacă prognozele privind debitul Dunării rămân constante.
Evoluția acestor capacități de producție este strâns legată de condițiile hidrologice ale Dunării, un factor care a impus deja starea de alertă energetică în România. Gestionarea acestor riscuri de aprovizionare necesită o coordonare atentă între infrastructura nucleară și cea hidro energetică, pentru a compensa fluctuațiile de debit care afectează stabilitatea rețelei naționale de energie.