Senatorul Titus Corlățean și deputatul Iulian Bulai, membri ai delegației României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, au depus la Strasbourg o moțiune de rezoluție. Documentul solicită deschiderea unei dezbateri europene referitoare la patrimoniul românesc transferat la Moscova în timpul Primului Război Mondial. Obiectivul principal este analizarea modalităților prin care România ar putea reveni în posesia acestui tezaur în viitor. Moțiunea a fost susținută, la momentul depunerii, de 25 de parlamentari din diverse țări europene.
În prezent, demersul se află în etapa procedurală și nu constituie o rezoluție care să producă efecte juridice imediate asupra Rusiei. Biroul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a direcționat moțiunea către Comisia juridică pentru desemnarea unui raportor. Procedura pentru depunerea candidaturilor a fost deja lansată, iar raportorul ar putea fi desemnat cel mai probabil la reuniunea din decembrie. Acest raportor va proveni dintr-un alt stat membru al Consiliului Europei și va documenta subiectul.
Titus Corlățean a declarat că scopul imediat este ca istoria și problema Tezaurului să fie cunoscute de către parlamentarii europeni. Senatorul a subliniat că a prezentat elementele esențiale ale istoricului acestui patrimoniu și importanța sa pentru România. El a menționat că drumul este lung și că au existat demersuri similare la Parlamentul European de la Bruxelles. Pentru succesul proiectului, este necesară cooperarea Ministerului Afacerilor Externe, a Băncii Naționale a României și a specialiștilor în domeniu.
Subiectul Tezaurului a fost trimis la Moscova în anul 1916, în contextul Primului Război Mondial, când autoritățile au decis transferul valorilor în Rusia pentru păstrare. Această decizie a fost luată după retragerea administrației române la Iași. Deși o parte din valori a fost restituită în anii 1935 și 1956, problema nu a fost considerată închisă de către partea română. Acum, parlamentarii urmăresc mutarea acestei chestiuni într-un cadru european mai amplu, dincolo de relația bilaterală.
Senatorul Titus Corlățean a criticat și actuala politică externă a României, menționând că acest obiectiv nu a fost inclus în programul de guvernare al candidatei pentru portofoliul Afacerilor Externe, Oana Țoiu. Acesta a calificat absența mențiunii ca fiind o greșeală impardonabilă și a acuzat coaliția PNL-USR-UDMR de superficialitate. Demersul este susținut și de Iulian Bulai, care deține funcția de președinte al grupului ALDE în cadrul acestei instituții europene, subliniind miza de clarificare a unei probleme istorice.
Problema restituirii Tezaurului reprezintă o temă sensibilă în relația dintre România și Rusia de peste un secol. Deși au existat eforturi de recuperare în trecut, patrimoniul rămâne un subiect de dispută juridică și istorică. În prezent, nu există un mecanism prin care Consiliul Europei să poată dispune direct restituirea bunurilor de către Federația Rusă, însă raportul viitor ar putea analiza soluții la nivel internațional.