Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat și a aprobat, în ședința din 7 septembrie 2026, cel mai recent Plan de Înzestrare a Armatei României (PIAR). Acest document strategic stabilește, pentru perioada 2027-2036, direcțiile de achiziții militare și prioritățile de dotare pentru apărarea națională. Decizia intervine la patru ani de la conflictul din Ucraina, un context care impune o abordare riguroasă a necesarului de echipamente și a rezilienței statului.
Planul de înzestrare este conceput ca un document dinamic, care urmează să fie actualizat anual în funcție de evoluția mediului de securitate și de lecțiile învățate din conflictele recente. Procesul de actualizare va lua în considerare și prioritățile stabilite de Statul Major al Apărării, precum și livrările efectuate în anii precedenți. De asemenea, resursele financiare alocate vor fi ajustate în raport cu obiectivele de dotare asumate de România în cadrul NATO și ale Uniunii Europene.
În ceea ce privește capabilitățile de angajare, accentul se pune pe armamentul individual de tip NATO și pe tehnologii avansate. Printre echipamentele vizate se numără transportorul blindat TBT Piranha 5, produs la Uzina Mecanică București sub licență elvețiană, și vehiculul tactic ușor blindat JLTV-FOS de origine americană. Lista include, de asemenea, mașini de luptă ale infanteriei pe șenile, avioane multirol F-16 și F-35, precum și sisteme de artilerie cu mobilitate mare, precum HIMARS.
Protecția și controlul reprezintă alte piloni fundamentali ai planului de dotare. România vizează achiziția de sisteme de apărare antiaeriană precum PATRIOT, precum și sisteme de rază scurtă sau foarte scurtă (SHORAD/VSHORAD). Planul prevede și implementarea unor tehnologii de protecție cibernetică și a sistemelor de apărare împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN). Pentru comandă și control, sunt prevăzute infrastructuri precum Punctul de Comandă la nivel de brigadă și un satelit militar propriu de comunicații.
O parte semnificativă a investițiilor este direcționată către capabilitățile de informații și supraveghere. Acestea includ utilizarea senzorilor ISR, a sistemelor de drone (UAS) de diverse clase și a radarelor pentru supravegherea terestră și aeriană. În cadrul programelor de dotare, se regăsesc și 22 de proiecte finanțate prin SAFE, care cuprind de la sisteme de rachete antiaeriene portabile MANPAD, până la platforme de transport multifuncționale și sisteme de simulare reală pentru antrenament.
Contextul securității regionale rămâne un factor determinant pentru deciziile de dotare ale forțelor armate române. În acest context, dinamica politică și diplomația sunt strâns legate de poziția României în cadrul NATO și de capacitatea de a răspunde provocărilor de la graniță. Evoluțiile recente din politică internațională subliniază importanța menținerii unui dialog constant cu partenerii strategici pentru consolidarea capacităților de apărare națională.