Oana Țoiu a prezentat un bilanț al activității sale, concentrându-se pe patru direcții principale: securitatea, diplomația economică, relația cu diaspora și reforma Ministerului Afacerilor Externe. Fostul ministru a subliniat că niciuna dintre aceste direcții nu a fost finalizată complet, menționând că resursele și voința pentru continuarea acestora sunt încă prezente. Raportul evidențiază o serie de probleme administrative și financiare identificate în cadrul instituției pe parcursul mandatului său.
În ceea ce privește patrimoniul diplomatic, Oana Țoiu a raportat descoperirea unor contracte de închiriere pentru imobile care nu au fost utilizate timp de peste 10 ani. În aceste cazuri, statul român a continuat să plătească chirii din bani publici pentru clădiri nefolosite. Totodată, au fost identificate proprietăți ale statului din care nu se mai încasau chirii de la chiriași de o lungă perioadă. Pentru recuperarea prejudiciului cauzat, ministerul a decis demararea acțiunilor în instanță.
Pe plan consular, fostul ministru a semnalat existența unor angajați locali care dețineau companii private prin care solicitau taxe pentru programări sau consultanță. Aceste persoane cereau bani pentru a asigura accesul la servicii care sunt, în mod oficial, gratuite. Pentru a combate aceste practici, au fost introduse mecanisme de monitorizare a performanței agenților consulari și măsuri de transparentizare a procesului de programare. În acest context, au fost eliminate din echipă persoanele implicate în aceste nereguli.
Resursele financiare pentru serviciile consulare au fost impulsionate de procesarea vizelor pentru străini. Oana Țoiu a precizat că lasă în conturile Ministerului Afacerilor Externe suma de două milioane de euro pentru suplimentarea resurselor. Estimările privind încasările anuale începând de anul viitor indică un prag de peste 10 milioane de euro. În ceea ce privește personalul, procesul de recrutare a inclus 77 de persoane selectate dintr-un număr de aproximativ 3.000 de candidați.
În domeniul securității, România a obținut o alocare europeană de peste 16 miliarde de euro pentru apărare. De asemenea, a fost finalizat conceptul unui hub de securitate maritimă la Marea Neagră, în colaborare cu Bulgaria, document care poate fi semnat de un guvern cu puteri depline. Oana Țoiu a invocat și decizia de închidere a Consulatului General al Rusiei de la Constanța, ca reacție la incidentul cu drone rusești care a implicat rănirea unor cetățeni români la Galați.
Aceste decizii de securitate și diplomație se încadrează într-un context regional tensionat, unde România își consolidează poziția prin acțiuni ferme împotriva comportamentelor care generează riscuri la graniță. Ministerul a propus, de asemenea, includerea pe listele de sancțiuni a persoanelor responsabile pentru atacurile cibernetice asupra țării. Aceste demersuri diplomatice vizează consolidarea securității regionale și descurajarea comportamentelor iresponsabile care afectează integritatea teritorială și siguranța populației.