Profesorul de științe politice Cristian Preda a publicat o analiză critică la adresa președintelui Nicușor Dan, acuzându-l de repetarea erorilor de strategie diplomatică ale fostului președinte Klaus Iohannis. Conform politologului, focalizarea exclusivă a Cotroceniului pe un parteneriat cu Donald Trump, în locul consolidării legăturilor structurale cu Uniunea Europeană, reprezintă o eroare majoră. Această abordare a fost expusă de eșecul electoral al republicanilor, care a dezamăgit așteptările de la nivelul administrației române.
Cristian Preda explică faptul că actualul președinte a încercat o apropiere forțată de Washington, însă nu a reușit să obțină garanții diplomatice reale sau o recunoaștere oficială din partea liderului de la Casa Albă. Politologul compară această situație cu mandatul lui Klaus Iohannis, menționând că acesta a mizat pe Trump în detrimentul lui Biden la sfârșitul primului mandat al acestuia. Nicușor Dan a făcut același pariu la începutul mandatului, însă, conform lui Preda, nu a obținut nici măcar o vizită oficială sau o recunoaștere simbolică.
Analiza politologului vizează și întreaga clasă politică de la București, subliniind lipsa unor canale de comunicare directe și consistente cu parlamentarii americani. Cristian Preda menționează că relațiile liderilor de partide, precum Bolojan, Dominic Fritz, Grindeanu sau Ciolacu, cu senatorii și deputații americani, sunt extrem de firave. Aceștia ajung în Statele Unite doar prin acțiuni de lobby plătite sau la evenimente de tipul micului dejun de rugăciune, fără a deține relații politice autentice, lăsând România într-o poziție de vulnerabilitate.
O altă problemă identificată este lipsa de viziune în utilizarea platformelor europene de dialog și a rețelelor de partide internaționale. Cristian Preda subliniază că PNL, USR și PSD nu folosesc rețelele de partide europene pentru a stabili contacte cu omologii americani, de la democrați la republicani. În loc să apeleze la mecanismele clasice de diplomație parlamentară și la contactele bipartizane disponibile în cadrul familiilor politice europene, administrația actuală a lăsat promisiunile privind vizite de rang înalt nerealizate.
Problema este agravată de faptul că în America există un ambasador care trebuia să plece acum un an, dar nu a fost schimbat. Cristian Preda sugerează că acest lucru ar putea fi legat de argumentația oferită pentru a aranja o vizită care, în final, nu s-a concretizat. Lipsa de continuitate și eșecul promisiunilor guvernamentale, precum cele făcute de doamna Țoiu privind vizite oficiale, confirmă dificultățile de gestionare a relațiilor externe prin metodele tradiționale de diplomație.
Contextul actual al administrației de la Cotroceni este marcat de diverse controverse, de la probleme de infrastructură și instalații electrice la Palatul Cotroceni, până la decizii judiciare privind construcții locale. Aceste aspecte se adaugă la presiunea politică exercitată asupra liderilor de la București, care trebuie să gestioneze atât relațiile internaționale, cât și conflictele interne sau deciziile instanțelor de justiție privind actele administrative.