Adrian Veștea a respins ipoteza conform căreia Statele Unite ar fi avut un rol în căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Declarațiile sale vin ca o reacție la informațiile care sugerează o implicare a Washingtonului în procesul de demitere a executivului român. Veștea a subliniat necesitatea de a menține o relație stabilă cu partenerul strategic, evitând în același timp formularea unor acuzații directe sau a unor învinuiri oficiale.
Contextul acestor afirmații este generat de o publicație a The Wall Street Journal, care a raportat declarații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle. Conform informațiilor, Kimberly Guilfoyle ar fi susținut că Statele Unite ar fi fost implicate în demiterea Guvernului Bolojan. Mai mult, aceasta ar fi sugerat că o situație de o natură similară s-ar putea produce și în Grecia, ceea ce a ridicat semne de întrebare privind influența externă.
Episodul problematic ar fi avut loc în luna martie, în cadrul unei cine organizate la Atena, la care au participat oficiali greci și americani. În timpul acestui eveniment, Kimberly Guilfoyle s-ar fi aflat într-o dispută cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, în prezența celorlalți oaspeți. Participanți la cină au relatat că, referindu-se la prăbușirea iminentă a guvernului român, Kimberly Guilfoyle ar fi declarat că Statele Unite pot acționa astfel în orice țară dorită.
Adrian Veștea a menționat că nu crede în existența unei astfel de interferențe americane în contextul căderii Guvernului Bolojan. Fostul premier desemnat a pledat pentru păstrarea legăturii cu partenerul strategic, menționând că intențiile ar trebui să se materializeze prin acțiuni concrete. El a adăugat că, deși nu are de gând să facă învinuiri, există situații în care autoritățile ar fi trebuit să fie mult mai atente la context.
Discuțiile despre influența externă în politica internă au fost alimentate și de alte declarații recente, precum cele ale lui Bogdan Ivan. Acesta a comentat despre întâlnirea cu ambasadoarea SUA, afirmând că nu a existat nevoia ca americanii să intervină pentru a semnala situația cabinetului Bolojan. Aceste evoluții subliniază tensiunea dintre nevoia de cooperare strategică și suspiciunile privind suveranitatea deciziilor politice naționale.
Această controversă se înscrie într-un cadru de discuții despre rolul diplomației și al parteneriatelor de securitate în stabilitatea guvernelor europene. În timp ce relația cu Statele Unite rămâne un pilon fundamental pentru România, acuzațiile privind capacitatea de a influența schimbările de guvern la nivel regional adaugă o nouă dimensiune complexă la analiza relațiilor bilaterale și la modul în care deciziile politice sunt percepute în spațiul transatlantic.